Toți respondenții unui sondaj al Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au răspuns că în condițiile actuale economice, fiscale, legislative și de productivitate nu pot acorda în 2015 pentru angajații încadrați la salariul minim din economie de 900 lei o creștere salarială.
73,73% dintre cei chestionați consideră că creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 iulie 2014 a avut efecte asupra grilei de salarizare la nivelul întreprinderii (pentru toti salariații) și 81,82% consideră că aceasta a adus dificultăți societății de asigurare a cheltuielilor salariale suplimentare, în condițiile în care cererea pe piață nu a crescut și nu au avut acces adecvat la credite bancare.
CNIPMMR a realizat în perioada 05-22 septembrie 2014 o consultare, care a vizat evaluarea impactului creșterii salariului minim pe economie de la 850 lei la 900 lei începând cu 01 iulie 2014 sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului și ai CNIPMMR.
Respondenții acestui sondaj sunt în proporție de 45% microîntreprinderi, 18% întreprinderi mici, 27% întreprinderi mijlocii și 9%întreprinderi mari.
Referitor la numărul de salariați încadrați la salariul minim pe economie (900 lei), 54% dintre societățile intervievate au între 1-5 salariați.
La întrebarea privind măsurile necesare pentru a se putea asigura o creștere a salariului personalului contractual al societății, peste 81% dintre respondenți au solicitat scăderea fiscalității și 54,55% dintre respondenți au evidențiat necesitatea unor măsuri de stimulare a IMM-urilor.
72,73% dintre respondenți consideră că nu ar trebui să existe o diferențiere a salariului minim brut pe economie în funcție de anumite criterii, susținând că salariul minim brut trebuie să fie unic pe economie.
81,82% dintre cei chestionați consideră că pentru stimularea muncii ajutorul social ar trebui să fie corelat mai bine cu salariul minim pe economie și 63,64% dintre aceștia consideră că ajutorul social ar trebui să fie maxim 30% din salariul minim brut pe țară.
Referitor la necesitatea unei mai bune corelări a ajutorului de șomaj cu contribuțiile achitate de salariați, 63,64% dintre repondenți au solicitat ca valoarea ajutorului de șomaj să fie raportată la contribuțiile efectiv plătite de salariat și angajator pe perioada activității.Toți respondenții consideră că este necesară modificarea Codului Muncii pentru a se asigura o flexibilizare și modernizare a relațiilor de muncă, indicând principalele domenii unde consideră necesare realizarea de îmbunătățiri ale legislației, astfel:
