Indicele Proprietăților Rezidențiale, realizat de Eurobank Property Services (EPS), indică o mică reducere trimestrială a prețurilor (-1,6%), o diferență mai mică de -1% din prețuri față de același trimestru al anului trecut (de la an la an) și o creștere de 1,6% de la începutul anului.
Indicele București Centru a înregistrat cel mai mic nivel istoric din perioada curentă, după ce a înregistrat o scădere trimestrială a prețurilor de -6,6%. Scăderea prețurilor este în conformitate cu tendința așteptată, comparativ cu perioada anterioară. Spre exemplu, prețul trimestrului actual a scăzut cu -10,7% față de același trimestru al anului trecut (de la an la an) și cu -9,9%, față de începutul anului curent. Dimpotrivă, prețurile pentru București Periferie au rămas stabile în acest trimestru (0% față de trimestrul anterior) și au crescut cu 2,6%, față de același trimestru al anului trecut (de la an la an), cu doar o mică scădere de -0,3% înregistrată de la începutul anului, aferentă primelor 9 luni ale anului. Mișcarea prețurilor în județul Ilfov a fost similară celei din București Centru și chiar mai abruptă, în sensul că și aceasta a înregistrat un nivel minim istoric, rezultând într-o scădere de -7,6%, față de trimestrul anterior și o scădere a prețurilor cu -3.3% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce cea mai mare scădere a fost înregistrată pentru primele 9 luni ale anului curent, de -14%.
Pe axa de vârstă a proprietății, locuințele vechi par să fi oferit o creștere a prețurilor mai mare decât locuințele noi, atât în Capitală, unde au rămas stabile (-0,1%) comparativ cu scăderea prețurilor de -1,8% la proprietățile noi, cât și la nivel național, unde indicele proprietăților vechi a scăzut cu numai -1,6%, comparativ cu o scădere de -5,4% la proprietățile noi.
Indicii marilor orașe din România au fluctuat în jurul modelului național al nivelurilor stabilizate de preț, fără excepții remarcabile. Similar cu trimestrul anterior, Galați și Ploiești au prezentat performanțe trimestriale mai bune și performanțe de la an la an superioare altor mari orașe; totuși, acestea pot fi atribuite atât zgomotului statistic, cât și corecțiilor pe termen scurt, fără nicio dovadă pentru o tendință de diversificare. O concluzie similară poate fi trasă și cu privire la cele mai slabe performanțe a grupului de indici ai marilor orașe, cum ar fi Timișoara, Brăila și Craiova, care par a-și corecta fluctuațiile anterioare în concordanță cu performanța medie la nivel național.
