Interviu cu Dorin Ştefan Duşa, Director General, Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV)
Care sunt principalele activităţi ale Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole?
O.N.V.P.V. îndeplineşte o serie de atribuţii precum:
a) gestionează, la nivel naţional, S.I.N.V.V. (Sistemul informatic naţional al viei şi vinului), instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în sectorul vitivinicol, care cuprinde Registrul Plantațiilor Viticole (R.P.V.), declaraţiile obligatorii şi industriile vitivinicole şi coordonează activitatea consilierilor R.P.V., în scopul actualizării datelor cuprinse în S.I.N.V.V.;
b) gestionează Registrul electronic naţional al denumirilor de origine controlată, controlează, înregistrează şi asigură protecţia D.O.C. şi a menţiunilor tradiţionale pentru produsele vitivinicole la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene şi a I.G. la nivelul Uniunii Europene;
c) gestionează sistemul autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin;
(Sistemul autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin este noul sistem care reglementează dreptul de a înfiinţa o plantaţie de viţă-de-vie pentru struguri de vin şi care se aplică în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2030.)
Autorizarea plantării este posibilă doar pentru plantarea viţei-de-vie de struguri pentru vin și doar în arealul viticol delimitat prin legislaţia naţională în vigoare.
d) coordonează, tehnic şi metodologic, actualizarea datelor din banca de date analitice a României, ca parte integrantă a cazierului viticol al Uniunii Europene;
e) avizează şi înaintează spre aprobare, prin ordin al Autorităţii, D.O.C. şi cu I.G. corespunzătoare caietelor de sarcini pentru producerea vinurilor cu D.O.C. şi I.G. întocmite de asociaţiile profesionale de producători, pentru fiecare D.O.C. şi I.G., din arealele viticole delimitate corespunzător;
f) verifică conformitatea cu caietele de sarcini şi efectuează controlul în vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. şi/sau producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu I.G. şi autorizării ca producători de vinuri cu D.O.C./I.G., precum şi a plantaţiilor pentru vinuri varietale;
g) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu D.O.C. şi vinurile cu I.G.;
h) acordă certificări pentru cantităţile de vin varietal;
i) elaborează şi gestionează procedura preliminară de înregistrare a cererilor de protecţie a noilor D.O.C. la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene şi a I.G. la nivelul Uniunii Europene, procedura de modificare a condiţiilor specifice ale produsului obţinut într-o D.O.C. şi I.G. la nivel naţional;
j) controlează calitatea vinurilor apte de a deveni vinuri cu D.O.C. şi cu I.G., din punct de vedere organoleptic şi fizico-chimic, pentru atestarea dreptului de comercializare în cadrul comisiilor constituite din reprezentanţi ai O.N.V.P.V., ai asociaţiei degustătorilor autorizaţi şi ai asociaţiei profesionale de producători;
k) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu D.O.C., I.G., varietale, în cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor iniţiale de acordare, şi sesizează inspectorii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol;
l) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor din caietele de sarcini;
m) iniţiază şi propune spre aprobare proiecte de acte normative sau administrative cu caracter normativ pentru sectorul vitivinicol, ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei, reglementările Uniunii Europene şi de recomandările O.I.V.;
n) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Autorităţii, în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc, şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol;
o)colaborează cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol,;
p) desfăşoară împreună cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) acţiuni în vederea implementării şi derulării măsurilor de sprijin financiar specific sectorului vitivinicol din fonduri acordate din bugetul naţional şi al Uniunii Europene;
q) delimitează arealele viticole pentru producerea vinurilor cu D.O.C. şi I.G. cu asociaţiile profesionale de producători din arealul D.O.C. sau I.G. la care se face referire, cu consultarea Consiliului Regiunilor Viticole.
Delimitarea teritorială a ariei geografice pentru D.O.C. şi I.G., precum şi procedura aferentă se realizează de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, denumit în continuare O.N.V.P.V., cu consultarea asociaţiilor profesionale de producători din arealul D.O.C. sau I.G. la care se face referire şi care au întocmit caietele de sarcini pentru D.O.C. şi I.G.
Modificarea delimitării teritoriale a arealului viticol naţional se face de către O.N.V.P.V., pe baza studiilor avizate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească (I.C.D.V.V.), prin ordin de ministru, cu consultarea asociaţiilor profesionale de producători.
r) asigură legătura României cu O.I.V., cu Direcţia Generală de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene şi cu alte .
De ce este necesară o astfel de structură – O.N.V.P.V. – în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale?
O.N.V.P.V. este instituţia publică din subordinea M.A.D.R. care asigură aplicarea cadrului legal privind producerea vinurilor care beneficiază de numele unei denumiri de origine controlată sau al unei indicaţii geografice. Apariția O.N.V.P.V. a fost determinată chiar de solicitările Uniunii Europene de a avea un organism de specialitate care să asigure legătura cu structurile UE din domeniul vitivinicol, printre atribuțiile O.N.V.P.V. enumerându-se şi întocmirea de numeroase rapoarte care se transmit Comisiei Europene.
Care sunt măsurile luate de O.N.V.P.V. în privinţa îmbunătăţirii sistemului de management al calităţii, dar şi al sănătăţii produselor de vinificaţie?
În anul 2013 O.N.V.P.V. a fost acreditat cu Sistem ISO Integrat de Management al Calităţii, Sănătăţii şi Securităţii ocupaţionale în conformitate cu cerinţele standardelor SR EN ISO 9001:2008 şi SR OHSAS 18001:2007;
Prin implementarea Sistemului Integrat de Management pentru activităţi de reglementare în domeniul viei şi produselor vitivinicole, se urmăresc: - îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemului de management al calităţii, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale;
– asigurarea unui mediu de lucru adecvat pentru desfăşurarea corespunzătoare a tuturor proceselor și a resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite;
– creşterea competitivităţii prin implementarea corectă și unitară a procedurilor specifice cu aplicații tehnice performante pentru realizarea lucrărilor;
– asigurarea unei transparenţe relaţionale la nivelul instituţiei pentru a îmbunătăți gradul de comunicare şi de înţelegere a sarcinilor de serviciu;
– menţinerea şi dezvoltarea unor relaţii corespunzătoare de muncă cu diverşi colaboratori ai instituţiei.
Obiectivele generale fundamentează obiectivele specifice proceselor, care se realizează în conformitate cu Programul de îmbunătăţire a sistemului de management al calităţii/ Programul de management de mediu/ Programul de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională.
Pentru realizarea obiectivelor specifice sunt alocate resurse materiale, financiare si umane. O.N.V.P.V. se asigură că cerințele Manualului Sistemului Integrat de Management cât şi a celorlalte documente ale sistemului de management sunt cunoscute, însuşite şi aplicate de personal.
Instituţia este auditată conform procedurilor sistemelor de management ale auditorului, planul de supraveghere urmărind auditarea proceselor şi departamentelor cu scopul de a evalua implementarea şi funcţionarea sistemelor de certificare.
Consideraţi că trebuie îmbunătăţit cadrul legislativ care asigură aplicarea politicilor privind producerea şi comercializarea vinurilor de calitate ce beneficiază de numele unei denumiri de origine controlată sau al unei indicaţii geografice?
Cadrul legislativ care asigură aplicarea politicilor privind producerea şi comercializarea vinurilor de calitate ce beneficiază de numele unei denumiri de origine controlată sau al unei indicaţii geografice este strâns legat de legislaţia Uniuni Europene în vigoare.
Spre exemplu, începînd cu 1 ianurie 2016 România a trebuit să se alinieze noului sistem de autorizaţii de plantare. Putem spune că la momentul actual Romania a luat toate măsurile necesare să adapteze legislaţia națională la prevederile europene în vigoare, dar întotdeauna, pe baza solicitărilor primite din sector, se pot găsi anumite aspecte care ar putea fi îmbunătăţite.
Are România potenţial de producţie vitivinicolă la nivel european şi mondial?
România deține o suprafață plantată cu viță-de-vie de 182.362 ha din care aproximativ 90.000 ha reprezintă un potențial viticol pentru producerea vinurilor de calitate la nivel european și mondial.
Ce reprezintă menţiunile tradiţionale pentru produsele vitivinicole?
În sensul legislației în vigoare, prin termenul de menţiune tradiţională admisă spre utilizare pentru vinurile D.O.C. şi I.G. se înţelege faptul că produsul are o D.O.C. sau o I.G. protejate prin dispoziţii ale legislaţiei Uniunii Europene sau naţionale sau o anumită metodă de producere sau de maturare, calitate, culoare, loc de provenienţă sau un eveniment deosebit legate de istoria produsului;
Sunt admise spre utilizare menţiunile tradiţionale specificate în caietele de sarcini D.O.C. şi I.G., aşa cum au fost formulate şi definite în acestea.
Menţiunile tradiţionale utilizate sunt: rezervă, vin de vinotecă și vin tânăr. Pentru a asigura o competiție loială și pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor mențiunile tradiționale se definesc și se recunosc la nivel național /în cadrul Uniunii. Menţiunile tradiţionale utilizate pentru România sunt: D.O.C.-C.M.D. – cules la maturitatea deplină, D.O.C.-C.T. – cules târziu, D.O.C.-C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor (toate acestea stabilite în funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules,) Rezervă, Vin de vinotecă şi Vin tânăr.
Cu ce instituţii româneşti şi mondiale vitivinicole colaborează O.N.V.P.V.?
O.N.V.P.V. colaborează cu Direcția Generală Politici Agricole și Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.), Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (A.F.I.R.),Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic (I.S.C.T.V), Direcţiile Agricole Judeţene (D.A.J.), I.C.D.V.V. Valea Călugărească, Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A.R.), Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (O.S.I.M.), Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.), Organizația Naţională Interprofesională Vitivinicolă (O.N.I.V.) iar dintre instituțiile internaționale cu Comisia Europeană, Organizația Internațională a Viei și Vinului (O.I.V.), precum și alte autorități competente cu atribuții pe specificul vitivinicol desemnate la nivelul statelor membre UE.
Care sunt concursurile şi festivalurile vitivinicole autohtone organizate sau coordinate de către O.N.V.P.V.?
O.N.V.P.V. este organizatorul şi susţinătorul competiţiei numită International Wine Contest Bucharest ( IWCB) www.iwcb.ro concurs organizat anual sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (O.I.V.), un eveniment care aduce beneficii sectorului vitivinicol autohton, prin care se acordă distincţii pentru vinurile jurizate sub forma unor medalii şi a unor înscrisuri care se aplică pe sticlele cu vinurile medaliate.
În cadrul concursului se acordă distincţiile Marea Medalie de Aur, Medalia de Aur şi Medalia de Argint, elemente de identitate care individualizează vinurile valoroase atent jurizate conform regulamentului concursului patronat de O.I.V..
Înregistrând un număr record de ţări participante, cu un record de probe trimise pentru concurs, cu o bună popularizare, cititori on-line care vor cunoaşte vinurile medaliate în concurs graţie Wine Spectator (www.winespectator.com), cu ecouri favorabile post-eveniment în presa internaţională semnalate de invitaţii străini, cu publicaţii partenere naţionale şi internaţionale (Global Wine & Spirits, Beverage Trade Network, concursosdevino.com, Semana Vitivinicola, Business Review, vinicavino.sk, budapestik.i.k, econews, vinhosonline.pt, portaluri economice, site-uri ale camerelor de comerţ). IWCB îşi propune de la an la an ţinte ambiţioase, care să atragă consumatorul către acest segment calitativ.
Începând cu anul 2016, IWCB a fost acceptat în „superliga” Federaţiei Marilor Concursuri Internaţionale de Vinuri şi Băuturi Spirtoase – VINOFED http://www.vinofed.com/en/category/calendrier/ şi pentru ediția din 2017, similar cu ediția din 2016, înregistrarea probelor în concurs se va face fără taxă pentru producătorii de vinuri. Concursul aflat la cea de-a XIV-a ediție, va avea loc în perioada 25-28 Mai la Bucureşti.
Cum sunt sprijiniți producătorii români de vinuri în vederea intrării pe noi pieţe de consum?
Producătorii români de vinuri sunt sprijiniți prin Programul Național Suport (PNS) pentru sectorul vitivinicol care reprezintă un set consistent de măsuri care se pliază pe orientările Politicii Agricole Comune (PAC), reforma complexă a UE destinată utilizării eficiente a resurselor bugetare pentru a menține o agricultură durabilă în întreaga U.E.
Prin Programul suport pentru perioada 2009 -2013, producătorii din România au accesat numai acele măsuri care au corespuns nevoilor acestora, cu efect pozitiv şi dinamic asupra sectorului vitivinicol, respectiv:
- restructurarea şi reconversia podgoriilor;
- promovarea vinurilor pe pieţe terţe;
- asigurarea recoltei;
- folosirea mustului de struguri concentrat.
Măsurile identificate în cadrul Programul National Suport pentru perioada 2014-2018 a fost comunicat Comisiei Europene şi aprobat de aceasta.
Programul 2014-2018 a fost elaborat pe baza evaluării impactului PNS 2009-2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100% fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană.
S-au ales pentru finanţarea PNS 2014-2018 un număr de 5 măsuri de sprijin: promovarea vinurilor, restructurarea şi reconversie podgoriilor, asigurarea recoltei, investiţiile si distilarea subproduselor.
Măsura de promovare – un ansamblu de acţiuni care pot contribui la creşterea exportului de vinuri cu D.O.C./I.G. şi creşterea volumului informaţiilor cu privire la promovarea vinului pe pieţele ţărilor terţe (Australia, Chile, China, etc).
Beneficiarii sprijinului financiar sunt societăţi producătoare de vinuri cu D.O.C. şi I.G., organizaţii de producători, organizaţii profesionale şi organizaţii interprofesionale ai căror membri produc şi exportă vinuri cu D.O.C./I.G., instituţii sau autorităţi publice, după caz.
Obiective cuantificabile: absorbţia în totalitate a fondurilor destinate măsurii, imbunătăţirea competitivităţii vinurilor D.O.C./I.G. româneşti pe pieţele ţintă vizate din ţările terţe, pătrunderea pe noi pieţe terţe, consolidarea prezenţei vinurilor româneşti cu D.O.C./I.G. pe pieţele tradiţionale, creşterea cantitativă şi valorică a exportului de vinuri cu D.O.C./I.G..
Măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai mare impact asupra sectorului vitivinicol. Datorită accesării măsurii, producătorii au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă-de-vie care să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Producătorii s-au adaptat cerinţelor măsurii reuşind să absoarbă cea mai mare parte a alocării financiare totale acordate României.
Programul de restructurare/reconversie – ansamblul de măsuri eligibile care conduc la creşterea competitivităţii producătorilor de vin prin adaptarea producţiei la cererea pieţei.
Beneficiarii programelor de restucturare/reconversie sunt producători viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.
Măsura cuprinde activități ca:
– reconversia soiurilor (schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri;
– reamplasarea parcelelor (constă în plantarea parcelelor viticole amplasate în condiţii nefavorabile pe amplasamente care conferă condiţii climatice şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe);
– modernizarea exploataţiilor viticole (ansamblu de măsuri eligibile care conduc la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor vitivinicole;
– replantarea plantaţiilor viticole, acolo unde este cazul, în urma defrişării din motive sanitare sau fitosanitare.
Măsura de investiţii – sprijin acordat pentru investiţii corporale (teren, clădiri şi plantaţii, maşini şi echipamente) sau necorporale (transfer de tehnologie prin achiziţionarea drepturilor de autor – intelectuale, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate) în instalaţii de transformare, în infrastructura unităţii vinicole sau comercializarea vinului care îmbunătăţesc performanţa globală a întreprinderii.
Acţiunile din cadrul operaţiunilor eligibile sunt:
– producţia produselor vinicole, de la strugure la vinul din crame, îmbuteliat şi etichetat;
– controlul calităţii;
– comercializarea produselor vinicole.
Obiective cuantificabile: modernizarea spaţiilor de prezentare a vinurilor proprii ale producătorilor, realizarea învechirii vinurilor, valorificarea superioară a vinurilor D.O.C./I.G. îmbuteliate, prin învechirea în sticle în vinoteci.
Există vinuri de calitate în România?
Da, în România se obţin vinuri de calitate de către producători vitivinicoli autohtoni care de-a lungul ultimilor ani au înțeles beneficiile măsurilor dezvoltate şi implementate la nivelul Uniunii Europene pe specificul vitivinicol, în cadrul organizării commune a piețelor (OCP vitivinicol) gândite şi aplicate astfel încât să conducă la o repoziţionare a vinurilor româneşti pe piaţa internă şi internaţională, de natură să contribuie la un salt calitativ semnificativ în percepţia consumatorilor.
Care sunt principalele ţări unde exportă România produse vitivinicole?
Spaţiul comunitar cu precădere Marea Britanie, Germania , Spania, Olanda, precum și pieţele ţărilor terţe Asia – China.
Care este însemnătatea Registrului viticol?
Registrul plantațiilor Viticole cuprinde parcelele plantate cu viță-de-vie în România care sunt destinate obținerii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicație geografică, vinuri varietale sau vinuri fără denumire de origine sau indicație geografică, denumite vinuri.
Registrul Plantațiilor Viticole este instrumentul de bază prin care sunt acordate măsurile de sprijin în sectorul vitivinicol (restructurarea/reconversia plantațiilor viticole, asigurarea parcelelor viticole, modernizarea parcelelor viticole, promovarea vinurilor pe piața europeană dar și în țări terțe).
Ce reprezintă Sistemul Informatic Naţional al Viei şi Vinului?
Sistemul Informatic Național al viei și Vinului este un sistem informatic prin intermediul căruia se gestionează Registrul Plantațiilor Viticole, declarațiile obligatorii și industriile vitivinicole din România.
Prin ce procedură încheie O.N.V.P.V. un acord cadru pentru furnizarea de etichete autocolante care să certifice originea şi autenticitatea vinurilor? Când a fost încheiat ultima oară un astfel de contract?
Acordul cadru pentru furnizarea de etichete autocolante care să certifice originea şi autenticitatea vinurilor se face conform legislaţiei privind achiziţiile publice în vigoare, procedura de desfășurare fiind de licitaţie deschisă. Ultima procedură de desfăsurare a licitaţiei deschisă a fost încheiată în anul 2016.
Care sunt obiectivele pe termen scurt şi mediu ale ONVPV?
O.N.V.P.V. este implicat în reglementarea sectorului vitivinicol în calitate de autoritate competentă desemnată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi urmăreşte ca prin activitatea pe care o desfășoară să contribuie la atingerea unor obiective ţintă ale sectorului, practic ale producătorilor români care fac eforturi îndreptate în direcţia competitivităţii vinurilor pe care le produc, pentru a le face apte competiţiei evidente din piaţa vinului.
Preocupările producătorilor români de vinuri de calitate precum noi pieţe, întâmpinarea gusturilor consumatorilor, investiţiile, promovarea, măsuri de reglementare simplificate sunt dorințe ale acestora care sprijinite de autoritatea publică centrală pot deveni un obiectiv îndeplinit, în sprijinul calităţii vinurilor din România.
