Interviu Crina Frisch, Președinte, Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România și Managing Partner, Frisch & Partners
“Vom crea un comitet de lucru compus din specialiștii noștrii și cei din cadrul OSIM, pentru adoptarea unei noi legi a mărcilor care să corespundă noilor reglementări privind marca comunitară.”
Ați fost aleasă recent în funcția de Președinte al CNCPIR (Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România). Ce strategie de dezvoltare aveți și ce echipă vă ajută?
Mandatul acordat de membrii CNCPIR mă onorează, fiind conștientă însă că nu va fi un drum lin, întrucât agenda pe care mi-am propus-o în calitate de președinte CNCPIR este una ambițioasă.
Dorim să modificăm actul normativ privind exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, reglementările cuprinse în actul normativ actual O.G. 66/2000 nu mai corespund situațiilor din prezent. Există și situații apărute în practică care trebuie reglementate.
Avem în vedere o cooperare strânsă cu Autoritatea Națională Vamală pentru elaborarea unor noi reglementări și metodologii care să transpună în legislația internă prevederile Regulamentului EU nr. 608/2013 pentru simplificarea procedurilor și metodologiilor vamale, inclusiv cele privind distrugerea produselor contrafăcute.
De asemenea, vom crea un comitet de lucru compus din specialiștii noștrii și cei din cadrul OSIM, pentru adoptarea unei noi legi a mărcilor care să corespundă noilor reglementări privind marca comunitară. Membrii actualului Consiliu sunt specialiști cu o practică și pregătire substanțială în domeniul proprietății industriale, extrem de dinamici și motivați.
Am reușit să creez o echipă tenace și ambițioasă iar rezultatele nu vor întârzia să apară. în mod special mă bazez pe conlucrarea cu doamna consilier Raluca Vasilescu, vicepreședintele CNCPIR, care a deținut până de curând calitatea de presedinte a CNCPIR și cu care am colaborat îndeaproape în ultimii doi ani.
De asemenea, pe lângă echipa de conducere, mă bazez pe contribuția membrilor activi ai CNCPIR, întrucât interesul în realizarea scopurilor propuse este unul comun și va profita tuturor membrilor noștri.
În mod particular îmi voi concentra eforturile în vederea creșterii recunoașterii CNCPIR ca partener decident alături de autoritățile competente, astfel încât adoptarea actelor normative relevante să nu fie făcută fără implicarea noastră, atât ca specialiști dar și ca reprezentanți ai titularilor de drepturi.
Există exemple în trecut de adoptare a unor norme care contraveneau intereselor comerciale ale clienților noștrii și care în final au afectat chiar interesele membrilor CNCPIR și dorim să evităm astfel de situații în viitor. Dialogul constant cu autoritățile cu atribuții în domeniul proprietății industriale este esențial.
Nu în ultimul rând, prin intermediul comisiilor de specialitate, vom monitoriza încercările de practicare ilegală a profesiei de consilier în proprietate industrială și de concurență neloială și vom implementa măsurile necesare pentru stoparea acestor activități care ne încalcă statutul.
Ce potențial de creștere are profesia de consilier în proprietate industrială?
Estimarea mea este una pozitivă, ascendentă. În ultimii ani profesia de consilier în proprietate industrială s-a dezvoltat continuu, iar la examenul de admitere în profesie, care urmează să se desfășoare în cursul acestei luni, sunt înscriși aproximativ 100 de candidați la cele trei domenii: mărci și indicații geografice, brevete de invenție și desene și modele industriale.
Am în vedere și dinamica start-up-urilor, a societăților mici și medii care dezvoltă proiecte inovative, interesul acestora pentru protejarea noilor tehnologii și produse prin brevetare, inovații. Discuția la acest moment privește crearea și identificarea protecției creaților/tehnologiilor noi nu printr-un singur titlu de protecție ci printr-un „pachet” de drepturi de proprietate intelectuală.
Cum colaborează CNCPIR cu asociațiile profesionale similare din statele dezvoltate?
În mandatele trecute au fost inițiate deja contacte cu asociațiile profesionale de profil, mai ales din Europa și vom continua colaborarea cu aceste organsime. Evident vom dezvolta această colaborare dar vom identifica și noi oportunități menite a dezvolta implicarea CNCPIR la nivel european și internațional.
Cum decurge parteneriatul cu OSIM și cu celelalte instituții care reglementează sectorul de proprietate industrială din România?
Colaborarea de până acum a fost una pozitivă. Ne vom concentra pe dezvoltarea acestei colaborări, intenționăm să avem întâlniri periodice cu reprezentanții acestor instituții pentru îmbunătățirea sau modificarea cadrului legal dar și a practicilor existente.
“Mă bucură interesul manifestat de start-up-uri care abordează frecvent membrii noștri, de exemplu în legătură cu strategii eficiente și unitare de protecție, natura drepturilor, spațiile geografice unde se dorește protecția.”
Când credeți că va conștientiza majoritatea managerilor români importanța respectării proprietății industriale? De ce este bine ca oamenii de afaceri, universitățile, inventatorii, etc. să colaboreze permanent cu experții în proprietate industrială?
Conștientizarea deja există, chiar dacă în anumite cazuri este în formă incipientă. În mod special, mă bucură interesul manifestat de start-up-uri care abordează frecvent membrii noștri, de exemplu în legătură cu strategii eficiente și unitare de protecție, natura drepturilor, spațiile geografice unde se dorește protecția.
Sunteți membru în Comitetul Legislativ al INTA (Asociația Internațională a Mărcilor). Ce modificări legislative de impact se preconizează, în viitor, în această industrie?
Modificările principale în domeniul mărcilor la acest moment vizează în primul rând alinierea la nivelul statelor membre UE a legislației naționale cu cea comunitară și în particular schimbarea procedurilor de decădere sau anulare a mărcilor și competența judecării acestor cauze.
Cum este structurată societatea dumneavoastră, Frisch & Partners? Care au fost principalele provocări în ultimii ani?
Suntem structurați în două direcții care sunt interdependente, un departament care se ocupă de obținerea protecției drepturilor la OSIM, EUIPO, WIPO, etc. și un alt departament care asigură apărarea acestor drepturi în fața OSIM, a instanțelor de judecată și autoritatea vamală, litigiile de proprietate industrială într-un sens larg.
O parte din provocările cu care ne-am confruntat le-au reprezentat litigiile naționale sau la nivelui UE, cu grad de dificultate și implicații comerciale. Am observat că rar mai există un litigiu cu implicații exclusiv de proprietate industrială, sunt probleme și implicații de drept al concurenței, al dreptului comercial în general. Contractele speciale, și mă refer în primul rând la cele de franciză sunt complexe, ridicând probleme de jurisdicție, garanții colaterale și concurență.
Un alt aspect sesizat în practică se referă la cazurile de contrafacere unde nu mai avem perechea clasică, binomul consacrat și anume omul bun, titularul dreptului de proprietate industrială, “omul bun”, care acționează cu bună credință și contrafactorul “omul rău” care nu face altceva decât să încalce drepturile prevăzute de lege în favoarea titularului.
Dimpotrivă, există situații în care anumiți titulari încearcă prin intermediul acestor drepturi eliminarea sau diminuarea concurenților care, la rândul lor sunt titulari de drepturi de proprietate industrială. Iată cum un litigiu care aparent privește exclusiv drepturi de proprietate industrială devine complex și ridică probleme de drept și din alte domenii.
Pe fondul crizei economice, a crescut numărul și valoarea bunurilor contrafăcute. Care au fost cazurile mai importante de contrafaceri pe care le-ați soluționat în ultimii ani?
Gama de produse contrafăcute și impactul acestora asupra mediului de afaceri este în continuare ridicat. Am observat o tendință în comerțul cu produsele contrafăcute de concentrare către produsele de lux, mai ales în domeniul modei, inclusiv în ce privește creațiile designerilor de nișă. La polul opus se situează contrafacerea unor obiecte de larg consum, inclusiv sticlărie și veselă de uz casnic.
Cum apreciați activitatea judecătorilor specializați în proprietate industrială din București și din marile orașe?
Complete specializate în domeniul proprietății industriale avem doar în București, în alte orașe acestea nu există. Tribunalul București și Curtea de Apel București acționează și ca instanțe pentru mărcile comunitare, având competența unică de a judeca aceste cauze. Este, așadar, ușor de observat gradul de specializare și competență a instanțelor din București.
În opinia mea, la acest moment ar trebui să existe o preocupare mai atentă cu privire la constanța deciziilor pe probleme similare, chiar în lipsa unui sistem care să accepte precedentul judiciar.
De asemenea, este esențial ca în cazurile în care discutăm de mărci comunitare și implicit de aplicarea reglementărilor UE să ne asigurăm că deciziile pronunțate nu contravin practicii la nivel UE și mai ales nu contravin deciziilor obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Cum percepeți nivelul actual de concurență existent în breasla consilierilor în proprietate industrială?
Există cazuri de concurență neloială în rândul consilierilor în proprietate industrială manifestate preponderent prin încercarea de racolare a clienților altor consilieri, de prezentare a unor firme ca fiind reprezentante a OSIM, WIPO, EUIPO pentru a induce o falsă credibilitate potențialilor clienți.
Mi-am propus ca în mandatul de președinte CNCPIR să declarăm toleranță zero față de astfel de cazuri, actuala comisie de disciplină a CNCPIR fiind hotărâtă să ia măsurile necesare, inclusiv prin aplicarea de sancțiuni. Este esențial să asigurăm respectarea Statutul profesiei și a Codul deontologic al profesiei.
