În luna iulie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut faţă de lună anterioară cu 3,8 puncte, până la valoarea de 30,3 puncte. Faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 17,9 puncte. Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.
Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut faţă de lună anterioară cu 2,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a scăzut în luna iunie cu 4,6 puncte până la valoarea de 35,6 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 8,6 puncte).
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1500).
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,70%.
Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate şi patru întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationbale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 relevă:
– Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondenţilor (peste 69%) anticipează că acesta se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021;
– Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 8,3% (de menţionat ca sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare);
– Evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este -4,4%;
– Rata şomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 7,0%.
Răspunsurile la întrebările cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezintă o abatere medie pătratica a răspunsurilor ridicată, ceea ce arata o incertitudine ridicată în rândul participanţilor cu privire la evoluţia viitoare a parametrilor economici.
Suplimentar, în luna iulie 2020, au fost adăugate încă 4 întrebări cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei, după cum urmează :
– Modul de revenire al economiei. În acest caz s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, şi anume, revenirea în W (având în vedere revenirea crizei medicale) şi revenirea de forma unui semn « radical » adică, se va recupera rapid o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lentă.
– Criza curentă a generat modificarea comportamentului de consum, de muncă, de călătorie. Cea mai mare parte a respondenţilor, 59%, considera că aceste modificări de comportament vor fi de lungă durată (de ordinul anilor).
– Criza curentă a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. 44% dintre respondenţi considera că impactul asupra acestor sectoare va fi de lungă durată (de ordinul anilor), în timp ce 33% considera că impactul asupra anumitor sectoare economice va fi permanent.
– Respondenţii au fost întrebaţi ce măsuri trebuie luate pentru ieşirea din această criză (întrebare deschisă). Primele trei răspunsuri, în ordinea menţionării sunt: investiții în infrastructură, educaţie, sănătate; Investiții în tehnologie şi digitalizare, în special digitalizarea serviciilor publice, o mai bună absorbie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroecnomice.
