Statistica inundațiilor înregistrate, în ultimii ani, demonstrează efectul schimbărilor climatice în România

Interviu cu Victor Sandu, Director General, Administrația Națională “Apele Române”

Care sunt programele de investiţii şi dezvoltare ale Administraţiilor Bazinale de Ape în anul 2017?

Programele de investiții și dezvoltare ale A.N. ”Apele Române” aprobate la această dată pentru anul 2017 sunt:

• Bugetul de Stat 66.546.000 lei;
• Fonduri rambursabile B.D.C.E. 23.346.000 lei;
• Surse proprii ale A.N. ”Apele Române” 167.566.000 lei;
• Fonduri nerambursabile Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene 9.200.000 lei.

În stadiu avansat de pregătire este obiectivul de investiții ”Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014 – 2020)” – etapa I, beneficiarul fiind A.N. ”Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă  Dobrogea – Litoral.

Zonele vizate sunt: Zona Stavilarelor Edighiol și Periboina, Zona Mamaia, Zona Tomis (Casino), Zona Agigea și Zona Eforie.

Lucrările prevăzute constau în:

• lucrări de apărări de mal;
• construire lucrări hidrotehnice;
• reabilitare, prin înlocuirea echipamentelor componente ale structurilor hidrotehnice (înlocuire cu scopul atingerii obiectului, și anume punerea în funcțiune a structurilor hidrotehnice și atingerea scopului pentru care au fost construite);
• demolare structuri costiere existente.

Valoarea aprobată prin HG nr.667/2016 este de 1.018.225.000 lei (inclusiv TVA), derularea urmând să înceapă din anul 2018.

De asemenea, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă  se pregătește implementarea de proiecte  majore, implementare  ce va fi derulată prin intermediul acestora,  însă aplicantul va fi conform POIM – Programul Operaţional Infrastructură mare 2014-2020, Ministerul Apelor și Pădurilor.

În ce zone hidrografice au intervenit, de la începutul anului 2017, specialiştii ANAR pentru eliminarea poluării accidentale cu hidrocarburi şi produse petroliere sau cu alte substanţe poluante?

În cursul anului 2017, s-au înregistrat 29 evenimente de poluări accidentale pe cursurile de apă, dintre care unul semnificativ:

• Poluarea cu uleiuri și hidrocarburi produsă, pe data de 23 februarie 2017, de către S.C. Fortus S.A. Iași pe cursurile de apă Nicolina, Bahlui, Jijia și Prut. Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, unitate aflată în subordinea Administrației Naționale “Apele Române”, a intervenit, în perioada 23 februarie – 3 martie, cu forțe, materiale și mijloace de intervenție specifice pentru stoparea/limitarea efectelor negative ale poluării. Costurile totale ale intervenției s-au ridicat la cca.700 mii lei.

Care sunt măsurile luate de către Administraţia Naţională ”Apele Române” pentru implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniul apelor, în special a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane?

Potrivit Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, printre atribuţiile principale ale Administrației Naționale „Apele Române” se numără gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naţionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul apelor. Administrația Națională „Apele Române” este alături de Ministerul Apelor și Pădurilor, autoritatea competentă pentru implementarea cerințelor Directivei Cadru Apă 2000/60/CE și Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, respectiv elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice, precum și a Planurilor de Management al riscului la inundații.

În ceea ce privește responsabilitățile ce decurg din implementarea cerințelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, potrivit Planului de implementare al acestei directive și legislației naționale de transpunere (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate , modificată și completată de HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate și HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului), Administrația Națională „Apele Române” întreprinde următoarele măsuri specifice pentru  implementarea cerințelor Directivei privind epurarea apelor uzate urbane:

• asigurarea avizării/autorizării evacuărilor de ape uzate provenite de la aglomerări umane și industria agroa-alimentară, precum și controlul și inspecția respectării cerinţelor din avizele şi autorizaţiile de gospodărirea apelor;
• monitorizarea evacuărilor de ape uzate urbane din rețelele de canalizare și staţiile de epurare și monitorizarea apelor de suprafață, a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate urbane sau industriale;
• elaborarea de rapoarte de situaţie privind evacuarea apelor uzate urbane şi a nămolului provenit din staţiile de epurare.

Având în vedere obiectivul central al Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată de Directiva 98/15/EC – protecţia mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară) – este necesar să se stabilească și să se implementeze măsurile pentru conformarea cu cerințele Directivei.

Realizarea măsurilor din programele de acţiune pentru reabilitarea, modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările umane se asigură la nivel local/regional de către autorităţile administraţiei publice locale (consilii judeţene, primării), proprietare ale reţelor de canalizare şi staţiilor de epurare, împreună cu operatorii de servicii de apă. Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Mediului, în baza atribuţiilor de urmărire a aplicării strategiilor şi programelor naţionale sectoriale, în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului, monitorizează planurile, respectiv urmăreşte realizarea programelor de acţiune și măsurilor pentru reabilitarea, modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările umane. Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene elaborează şi promovează Strategia Naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările și completările ulterioare), iar Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală asigură licențierea operatorilor pentru servicii publice de apă și apă uzată. Responsabilitățile au fost convenite şi ca mod de operare în cadrul Comitetului Interministerial al Apelor, prin regulamentul său de organizare şi funcţionare (HG nr. 316/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, cu modificările și completările ulterioare), unde se coordonează elaborarea şi urmărirea implementării programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă şi pentru apă uzată, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de integrare europeană. De asemenea, potrivit art. 11, alin. (3) din Legea nr. 241/2006 serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, cu modificările și completările ulterioare, autorităților administraţiei publice locale, respectiv Asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, le revine responsabilitatea planificării, promovării şi urmăririi execuţiei lucrărilor de investiţii pentru infrastructura de apă uzată „în vederea asigurării continuităţii serviciului şi funcţionării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare comunitară, au responsabilitatea planificării şi urmăririi execuţiei lucrărilor de investiţii. În acest scop vor întocmi programe directoare privind obiectivele de investiţii, bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor şi ţinându-se seama de etapele procesului bugetar, în conformitate cu reglementările legale”.

Consideraţi că, în anul 2017, în baza informaţiilor ANAR, există un pericol major de inundaţii comparativ cu ultimii cinci ani?

Statistica inundațiilor înregistrate, în ultimii ani, demonstrează efectul schimbărilor climatice în România.

Cauza principală a pagubelor din inundaţiile înregistrate, în ultima perioadă, au fost precipitaţiile abundente, cu caracter de aversă, ce au produs  local scurgeri importante de pe versanţi, torenţi şi pâraie, respectiv viituri rapide pe râurile mici din bazinele hidrografice (cca 60-65%). Acestea sunt cu atât mai catastrofale cu cât reţinerea apei din precipitaţii în zona de formare este practic condiţionată de gradul de împădurire şi de eficacitatea lucrărilor de corecție a torenților, protecția versanților (lucrări de combatere a eroziunii solului), precum şi de  funcţionarea sistemelor de colectare şi evacuare a apei (desecare).

Sunt UAT-uri care au fost afectate total sau parţial dar care semnalează totodată indirect şi probleme legate de despăduriri, inexistenţa lucrărilor de amenajare a torenţilor şi terasare a versanţilor, şanţuri/rigole de scurgere, poduri si podeţe subdimensionate și mai ales amplasarea construcţiilor în zonele inundabile fără apărare.

Experiența ultimilor ani și analiza factorilor favorizanți producerii de inundații arată vulnerabilitatea permanentă în anumite zone ale României în fața viiturilor de tip flash-flood.

În ce stadiu se află aplicarea proiectelor de prevenire a riscului la inundaţii şi eroziune costieră, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020?

A.N. ”Apele Române” a propus spre finanțare prin POIM un număr de 15 proiecte. Pentru aceste proiecte s-au întocmit fișe de proiect ce au fost depuse la Ministerul Apelor și Pădurilor pentru avizare. În prezent, ANAR pregătește documentele necesare demarării procedurilor de atribuire a contactelor de asistență tehnică pentru pregătirea de proiecte POIM. Valoarea totală estimată a acestor proiecte este de 255 milioane Euro fără TVA.

Câte baraje şi diguri de pe teritoriul României îndeplinesc, în prezent, condiţiile de autorizare?

În prezent, există în România cca 2.500 baraje de retenție (mai exact 2.477) dintre acestea cca 200 sunt încadrate în categoriile de importanță A și B.

Toate barajele A și B sunt deținute de A.N. ”Apele Române”, Hidroelectrica și TMK Reșița și sunt autorizate în totalitate din punctul de vedere al siguranței.

În ce privește barajele încadrate în categoriile C și D, cea mai mare parte îndeplinesc condițiile de autorizare, cca 62% fiind efectiv autorizate. Menționăm și faptul că, gradul de autorizare diferă foarte mult în funcție de deținători. Astfel, dacă deținătorii principali A.N. ”Apele Române” și Hidroelectrica le-au autorizat pe toate, există mici deținători (administrație locală, mici agenți economici, persoane private) care din diverse motive (lipsa de fonduri, litigii juridice nerezolvate, etc.) nu le-au autorizat încă.

În privința digurilor, în prezent majoritatea celor circa 11.500 km din care 9.500 km de diguri ale ANAR  sunt în stare de funcționare și pot fi autorizate. Legea siguranței digurilor care include și procedura de autorizare a digurilor este în curs de implementare.

Are ANAR prevăzută în bugetul din 2017 achiziţionarea de noi utilaje?

A.N. ”Apele Române” are în derulare, în acest moment, o procedură de achiziție de buldozere necesare pentru creșterea capacității de intervenție a ANAR în situații de urgență, inițiată în anul 2016, dar care nu a putut fi finalizată din cauza depunerii unei contestații.

Câte  exerciţii de simulare privind intervenţiile în caz de inundaţii vor fi organizate, cu sprijinul ANAR, pe parcursul anului 2017?

În conformitate cu Programul principalelor acţiuni ale Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor și Pădurilor pentru anul 2017, s-au organizat zece exerciții de simulare a producerii de inundații bazinale și trei exerciții de simulare a producerii de inundații interbazinale complexe:

• 5-6 iulie 2017, exercițiul de simulare organizat de Administrația Bazinală de Apă Crișuri, cu participarea A.B.A. Mureș, A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Banat, pe râul Crișul Negru, sectorul Tămașda-Ant, comuna Avram Iancu (mal drept, sector amonte – aval pod rutier DN79).

• 13 iulie 2017, exercițiul de simulare organizat de Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, cu participare A.B.A. Siret și A.B.A. Dobrogea-Litoral, în zona nodului hidrotehnic Munteni, comuna Munteni, județul Galați.

• 26 iulie 2017, cel de-al treilea exercițiu de simulare interbazinal organizat de Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, cu participare A.B.A. Jiu, A.B.A. Olt și A.B.A. Buzău-Ialomița, în zona Islaz, confluența Râului Olt cu Dunărea.

Periodic, la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, au loc exerciții de simulare a producerii de inundații dar și poluări accidentale pe cursurile de apă pentru pregătirea personalului, pentru testarea timpilor de reacție și a timpilor de punere în operă a echipamentelor specifice.

Menționăm că prin proiectul “WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I”, proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene  prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, la nivel de ANAR s-au construit 23 de Centre de Intervenție Rapidă dotate cu materiale și mijloace de intervenție specifice intervențiilor la inundații și poluări accidentale.

Aveţi în vedere implementarea unui program de reducere a poluării pentru apele de suprafaţă?

Directiva Cadru a Apei 2000/60//CE instituie un cadru legal pentru protejarea,  conservarea şi îmbunătăţirea stării tuturor apelor şi a zonelor protejate, prevenirea deteriorării şi asigurarea pe termen lung a utilizării durabile a resurselor de apă. Directiva stabileşte termene specifice pentru statele membre ale Uniunii Europene pentru implementarea Programelor de măsuri şi planurilor de management ale bazinelor hidrografice, având în vedere atingerea obiectivelor de mediu.

Unul dintre scopurile programului de măsuri este reducerea poluării și atingerea stării bune a apelor. În cadrul Planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice care se elaborează o dată la 6 ani sunt stabilite măsuri pentru reducerea poluării apelor de suprafață generată de aglomerări umane, activități industriale și agricole. Astfel, începând Planul Național de Management aprobat prin HG nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României și continuând cu Planul Național de Management actualizat, aprobat prin HG nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, sunt stabilite și implementate măsuri până în anul 2027. Acestea sunt în principal măsuri de bază care se referă la asigurarea implementării cerinţelor minime de conformare cu legislaţia comunitară pentru protecţia apelor, dar și măsuri identificate și implementate suplimentar  pe lângă măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor de mediu.

Administrația Națională „Apele Române” monitorizează stadiul implementării programelor de măsuri stabilite în cadrul Planurilor de Management ale bazinelor/spațiilor hidrografice acualizate la fiecare la 6 ani, conform cerințelor art. 11 și 15 ale Directivei Cadru Apă 2000/60/CE. Monitorizarea se referă la nivelul de realizare fizic al măsurilor, costurilor de investiții, termenele de realizare a măsurilor, precum și efectul măsurilor implementate asupra stării apelor. Mai multe detalii privind programul de măsuri pentru reducerea poluării apelor de suprafață sunt precizate în cele 11 Planuri de Management actualizate ale bazinelor/spațiilor hidrografice și Planul Național de Management actualizat, aprobate prin HG nr. 859/2016 și disponibile pe website-ul Administrației Naționale „Apele Române” la link-ul: http://www.rowater.ro/SCAR/Planul%20de%20management.aspx .

Când va începe ANAR să controleze în 2017 sectoarele de plajă administrate pe toată perioada sezonului estival şi care vor fi măsurile luate?

În perioada 18 iunie – 27 august  2017, Administrația Națională „Apele Române” prin Serviciul de Inspecția Apelor împreună cu Inspecția Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral și cu inspectorii din cadrul celorlalte Inspecții Bazinale de Apă din țară desfășoară acțiunea de inspecție și control de plajă.

Scopul controlului este de a constata veridicitatea înscrisurilor în contractele de închiriere cu A.B.A. Dobrogea – Litoral, modul de întreținere și igienizare a plajelor, dotările existente pe plaja altor construcții, precum și situația țărmului la linia apelor din punct de vedere al algelor, scoicilor, etc., și alte constatări acolo unde este cazul.

Până în acest moment, s-au efectuat un număr de 529 de controale, au fost dispuse 745 de măsuri și s-au aplicat 47 de amenzi contravenționale în valoare de 189.000 lei.

Măsurile dispuse au avut termene scadente stricte, în cele mai multe cazuri – respectarea limitelor subsectoarelor de plajă, amenajarea sectoarelor de plajă cu dotările prevăzute în Ordinul MDRT nr. 1204/2010 și P.U.Z. privind amenajarea plajelor, dezafectarea dotărilor de pe sectoarele de plajă nou înnisipate, dezafectarea construcțiilor (beach-barurilor), astfel încât să respecte suprafețele menționate în contract.

Care este patrimoniul actual al ANAR?

Valoarea totală a patrimoniul (patrimoniul public + patrimoniul privat) conform bilanțului, de la data de 31 decembrie 2016, este de 35.552.990 mii lei.

Ce măsuri a luat instituţia cu privire la conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării?

În vederea asigurării conservării, folosirii raționale și protecției resurselor de apă împotriva epuizării și degradării, Administrația Națională „Apele Române” realizează o serie de măsuri specifice incluse în Programele de măsuri ale Planurilor de Management actualizate ale bazinelor/spațiilor hidrografice și Planul Național de Management actualizat, aprobate prin HG nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, respectiv:

• asigurarea protecției resurselor de apă, prin reglementarea, monitorizarea, controlul și inspecția utilizatorilor de apă, conform legislației din domeniul gospodăririi apelor, astfel încât să se conserve starea bună și să nu se deterioreze starea bună a apelor;
• asigurarea folosirii raționale a resurselor de apă de către utilizatori pentru evitarea epuizării, prin reglementarea cantităților de apă prelevată de folosințe, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare.

Măsurile de acest tip sunt menționate în cadrul Capitolului 9 – Programe de măsuri, ale  Planurilor de Management actualizate ale bazinelor/spațiilor hidrografice și Planul  Național de Management actualizat, aprobate prin HG nr. 859/2016, după cum urmează:

• 1. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene pentru protecția apelor;
• 3. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman;
• 4. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe;
• 5. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor;
• 7. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe periculoase;
• 8. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale;
• 9. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu;
• 10. Măsuri pentru reducerea poluării în apele marine.

În anexele aferente capitolului 9 al Planurilor de Management actualizate ale bazinelor/spațiilor hidrografice (Anexele 9.2-9.13) și al Planului Național de Management actualizat (Anexe 9.2 și 9.3) sunt stabilite măsuri pentru fiecare folosință care contribuie la conservarea, folosirea rațională și protecția resurselor de apă împotriva epuizării și degradării. De asemenea, în Capitolul 11: Aspecte cantitative şi schimbări climatice și Anexa 11.1 sunt prezentate  măsurile și acțiunile de atenuare și adaptare la schimbările climatice în sectorul prioritar apă.

Ce venituri din surse proprii foloseşte ANAR?

În conformitate cu art.15 din HG 1176/2005 privind aprobarea statutului de organizare și funcționare a A.N. ”Apele Române” , cu modificările și completările ulterioare, precum și în conformitate cu art.4 alin.1 din OUG 107/2002 privind înființarea A.N. ”Apele Române”, cheltuielile pentru funcționarea instituției se asigură din venituri proprii rezultate din aplicarea mecanismului economic specific în domeniul gospodăririi apelor.

Totodată, în conformitate cu HG 1202/2010 privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, veniturile proprii ale A.N. ”Apele Române” sunt formate în în principal din:

• Contribuții:
• pentru utilizarea resurselor de apă de suprafață și din subteran (operatori economici, instituții publice, unități de cult, operatori economici agrozootehnici, operatori economici producători de energie electrică și termică prin termocentrale, centrale nucleare, hidrocentrale, utilizarea resursei de apă pentru irigații, acvacultură etc.);
• pentru potențialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea A.N. ”Apele Române”;
• pentru primirea apelor uzate în resursa de apă (indicatori chimici generali, specifici, toxici și foarte toxici, indicatori bacteorologici, indicatori fizici, penalități pentru depățirea concentrațiilor maxime admise);
• pentru exploatarea nisipurilor și pietrișurilor din albiile, malurile cursurilor de apă și cuvetelor lacurilor de acumulare.
• Tarife:
• pentru emiterea actelor de regelementare specifice domeniului de gospodărirea apelor (avize, autorizații, notificări, consultanță tehnică);
• servicii comune de gospodărirea apelor (captare, tratare, pompare, aducțiunea apei pentru distribuție în rețeaua publică, asigurarea potențialului de turism și agrement al râurilor, lacurilor etc., analiza calitatea apei pentru terți).

Care era situaţia datoriilor şi a arieratelor ANAR la sfârşitul anului 2016?

A.N. ”Apele Române” la data de 31 decembrie 2016 a înregistrat următoarele sume:

• datorii 847.599 lei din care arierate (plăți restante peste 90 de zile) 513.957 lei, sumă ce nu a putut fi achitată din lipsa unor documente justificative, precum și a unor neconcordanțe între valoarea comandată și cea facturată.

În privința facturilor restante pentru BDCE și pentru lucrările de cadastru, acestea nu au putut fi achitate din cauza lipsei fondurilor alocate până la această dată de la bugetul de stat.

Câte avize şi/sau autorizaţii de gospodărire a apelor a acordat ANAR în 2017?

La nivel național, la sfârșitul semestrului I al anului 2017, au fost emise un număr de 1.830 de avize de gospodărire a apelor și un număr de 3.192 de autorizații de gospodărire a apelor.

Sunteţi mulţumit de bugetul pe 2017 alocat instituţiei pe care o conduceţi?

Pentru întreținerea infrastructurii domeniului specific de gospodărirea apelor, A.N. ”Apele Române” a fundamentat și solicitat un buget de venituri și cheltuieli, pentru anul 2017, care să poată permite acest deziderat.

În condițiile în care acest buget din necesitatea atingerii țintei de deficit bugetar la care s-a angajat România, a fost diminuat cu aproximativ 30% printr-o raționalizare strictă a cheltuielilor de întreținere și funcționare, A.N. ”Apele Române” a reușit să-și îndeplinească obiectivele propuse până la sfârșitul semestrului I și a solicitat Ministerului Finanțelor Publice o rectificare bugetară pentru semestrul II.

Consideraţi necesară suplimentarea personalului ANAR?

Da, este necesară această suplimentare. Din punct de vedere al Exploatării infrastructurii de gospodărirea apelor, menționez că  fiecare an adaugă capacități noi/lucrări noi, pentru care nu se poate asigura în avans și în numărul impus de reglementările legale, personalul de exploatare necesar funcționării în siguranță a sistemului. O situație asemănătoare a fost, în anul 2012, la preluarea unor lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor de la ANIF, de asemenea, fără personalul aferent.

Susțin cu tărie necesitatea completării, cât și suplimentării personalului având în vedere atât actualele cât și noile tendințe ce derivă din continua actualizare și completare a cadrului legislativ european specific domeniului apelor, cerințe transpuse în legislația națională, și care conduc atât la extinderea activităților specifice de gospodărirea apelor, dar și la modificarea substanțială a normelor/procedurilor existente în prezent (exemplu: procedura de reglementare din domeniul apelor în vederea alinierii cerințelor Directivei EIA – procedura de evaluare a impactului asupra mediului la cerințele Directivei Cadru Apa și a sarcinilor/competențelor suplimentare ce revin activității de reglementare din punct de vedere al  gospodăririi apelor).

În cadrul A.N. ”Apele Române” este în curs o analiză amplă, multicriterială, privind situația personalului de exploatare la toate nivelele, urmând ca, în acest an, dupa finalizarea analizei, să întreprindem demersurile necesare pentru remedierea situației personalului în vederea creșterii eficienței muncii.