Articol de Radu Ionescu (foto) – Avocat Senior – E. Platis, C. Bazilescu SPARL / EY Law
Sistemul de promovare a energiei regenerabile în România, stabilit prin Legea nr. 220/2008 (Legea), se află încă în perioada de juniorat în comparație cu alte sisteme de promovare similare din țări cu tradiție în acest sector, cum ar fi Germania, Olanda sau Franța.
Cu toate acestea, putem spune că, până în momentul de față, sistemul de promovare a avut o existență dinamică, caracterizată prin modificări succesive ce au fost precedate de o perioadă relativ lungă de inaplicabilitate.
Ultima modificare a sistemului de promovare a avut loc în vara anului 2013 când, după schimbarea Guvernului și, evident, a strategiei, Legea a fost modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2013 (OUG 57/2013). Aceste modificări au venit pe fondul presiunilor făcute la cel mai înalt nivel de către reprezentanții marilor consumatori industriali ce au invocat scăderea competitivității datorită costurilor mari cu energia electrică generate de sistemul de promovare a energiei regenerabile. Este evident faptul că Guvernul României s-a aflat într-o situație cel puțin dificilă având de jonglat cu interesele marilor consumatori industriali ce generează un număr important de locuri de muncă în economie, precum și încasări la buget, pe de-o parte iar, pe de altă parte, cu interesele investitorilor în sectorul energiei regenerabile ce au adus investiții semnificative în România, în plină perioadă de criză.
Astfel, pornind de la premisele de mai sus, Guvernul a decis prin OUG 57/2013, printre altele, amânarea acordării unui anumit număr de certificate verzi pentru proiectele hidro, eoliene și fotovoltaice, în speranța scăderii impactului acestor certificate verzi în factura finală a consumatorului.
În plus, în luna martie a anului 2013, ANRE publica raportul privind supracompensarea proiectelor de energie regenerabilă. Prin acest raport, ANRE constata o anumită supracompensare pentru proiectele hidro, eoliene și fotovoltaice și recomanda scăderea numărului de certificate verzi pentru aceste proiecte. Această scădere s-a materializat prin Hotărârea de Guvern nr. 994/2013 (HG 994/2013), emisă în luna decembrie 2013 și aplicabilă proiectelor acreditate de ANRE după data de 1 ianuarie 2014.
Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013
În luna decembrie 2013, Parlamentul României a adoptat legea privind aprobarea OUG 57/2013 și a fost promulgată de Președinție în data de 13 martie 2014. În urma promulgării și publicării în Monitorul Oficial nr. 184 / 2014, aceasta a devenit Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (Legea 23/2014).
Legea 23/2014, pe lângă faptul că aprobă OUG 57/2013, aduce și o serie de modificări variantei inițiale a ordonanței.
O clarificare importantă adusă prin Legea 23/2014 constă în faptul că amânarea certificatelor verzi se aplică doar în cazul proiectelor acreditate până la data de 31 decembrie 2013, fără a fi aplicabilă proiectelor ce urmează să fie acreditate începând cu data de 1 ianuarie 2014. Această clarificare este importantă prin prisma faptului că din textul inițial al OUG 57/2013 coroborat cu prevederile HG 994/2013 nu reieșea expres că amânarea acordării certificatelor verzi se aplică doar pentru proiectele acreditate de ANRE până la data de 31 decembrie 2014. Astfel, se putea interpreta faptul că amânarea certificatelor verzi se va suprapune cu reducerea numărului de certificate verzi. O astfel de situație ar fi diminuat considerabil rentabilitatea investițiilor în acest sector.
De asemenea, o altă modificare importantă constă în faptul că certificatele verzi pentru proiectele acreditate până la 31 decembrie 2013 vor fi amânate de la tranzacționare și nu de la acordare așa cum prevedea inițial OUG 57/2013.
Prin intrarea în vigoare a Legii 23/2014, ANRE primește, începând cu anul 2014, anumite atribuții sporite printre care și sarcina de a monitoriza cotele anuale de energie regenerabilă realizate. În funcție de gradul de realizare a obiectivului național și impactul asupra consumatorului final, ANRE va estima și informa Guvernul în legătură cu nivelul cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care va beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi în anul următor. La rândul său, Guvernul va aproba cota anuală obligatorie în termen de 60 de zile de la comunicarea acesteia de către ANRE.
Facilități pentru proiecte de dimensiuni mici
Foarte interesantă este și facilitatea acordată dezvoltatorilor de proiecte de dimensiuni mici. În acest sens, producătorii de energie regenerabilă ce operează proiecte de cel mult 1 MW, precum și producătorii de energie electrică prin cogenerare de înaltă eficiență pe bază de biomasă având proiecte cu o putere instalată de cel mult 2 MW vor putea încheia contracte bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei electrice și a certificatelor verzi negociate direct, dar numai cu furnizorii consumatorilor finali. Considerăm că această facilitate va putea deschide noi orizonturi pentru micro-producători, aceștia având posibilitatea de a tranzacționa energia electrică prin contracte bilaterale încheiate direct, în afara bursei OPCOM, cu furnizorii consumatorilor finali. Mai mult, chiar și dezvoltatorii proiectelor cu puteri instalate mai mari de 1 MW vor putea analiza posibilitatea restructurării acelor proiecte, astfel încât să beneficieze de această prevedere.
