Analiză Coface
Foto: http://www.ambdays.com/
Coface a păstrat calificativul privind riscul de țară pentru România la B, clasă de risc ce indică un mediu microeconomic instabil, capabil să afecteze în continuare un istoric al plăților companiilor. În ciuda echilibrului macroeconomic, a reculului în procesul de euroizare și a îndeplinirii criteriilor de convergență nominală, România rămâne vulnerabilă ca urmare a caracterului structural al dezechilibrelor interne la nivel microeconomic prin: nivelul foarte ridicat al creditului comercial (maxim istoric), prin interdependența foarte ridicată dintre companii (efectul de domino), prin întreruperea accelerată a activității pentru foarte multe companii, comparativ cu cele nou înregistrate (raport 2:1) și prin nivelul ridicat al instrumentelor refuzate la plată.
În perioada Ianuarie – Septembrie 2015, România a înregistrat o creștere reală a PIB-ului de 3,7%, susținută de următorii factori:
- Creșterea consumului privat, care a înregistrat un avans de 5,4% an-la-an și a contribut cu aproximativ trei sferturi la cresterea PIB-ului real înregistrat în această perioadă;
- Dinamica sectorului construcții, care a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2015 un avans de 5,5% an-la-an (serie brută), regăsit mai mult în reparații curente și mai puțin în construcții de clădiri noi;
- Investițiile private, care se regăsesc în formarea brută de capital, au înregistrat un avans de 6,8% și s-au regăsit mai mult în constructii decât în industrie (aceasta din urmă înregistrand un avans marginal la formarea PIB);
- Agricultura și exportul net au avut un impact negativ în dinamica PIB pentru primele trei trimestre.
- Conform datelor publicate de INS pentru primele 11 luni ale anului 2015, avansul anualizat al exporturilor este aproape similar cu cel al importurilor, respectiv 6% și 6,2%;
- Agricultura a înregistrat o scădere de aproximativ 10% în formarea PIB pentru primele trei trimestre ale anului 2015, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, fiind totuși ușor peste trendul pe termen lung (media producției agricole înregistrată în ultimii 10 ani).
Astfel, creșterea economică pentru 2015 se va apropia de 4%, iar anul curent va înregistra o tendință crescătoare pe fondul avansului consumului. Ratele de dobândă în piața interbancară și pentru titlurile de stat înregistrează minime istorice, pe fondul excesului de lichiditate din piață și atractivității ridicate a titlurilor de stat pentru investitorii străini. În ciuda acestui fapt, politica monetară rămâne în stand-by, iar dobânda de politică monetară (1,75%) este estimată de consensul pieței ca fiind stabilă pentru 2016, principalul motiv fiind politica fiscală prociclică.
Aceasta din urmă este marcată de creșterea cheltuielilor (prin majorarea salariului pentru personalul din aparatul bugetar) cuplată cu presiuni asupra veniturilor (prin reducerea TVA și a anumitor taxe, precum cea pe dividend, profit reinvestit sau pentru constructii speciale), astfel încât deficitul bugetar pentru anul 2016 ar putea depăși marginal pragul de 3%.
Din păcate, macroechilibrul aproape generalizat pe majoritatea direcțiilor (singurele excepții fiind politica fiscală prociclică, tensiunele externe pe plan politic și volatilitatea din piața financiară, care se pot propaga și în România prin dinamica canalului capitalurilor străine) nu se materializează printr-o îmbunătățire vizibilă a comportamentului de plată la nivel microeconomic, companiile private înregistrând o serie de simptome care semnalează multiple provocări financiare.
Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), rezultă că în 2015 s-au deschis 9.886 de proceduri noi de insolvență, în scădere cu aproximativ 51% față de anul anterior, când s-au deschis 20.170 insolvențe și cu 43% comparativ cu media ultimilor 10 ani. Cu toate acestea, România înregistrează în continuare o incidență a insolvențelor la 1.000 de firme active de peste 4 ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional (Europa Centrala și de Sud-Est), media locală fiind de 45 de insolvențe la 1.000 de firme active, prima poziție din acest punct de vedere.
Totusi, numărul companiilor mari care își întrerup activitatea rămâne foarte ridicat, respectiv 577 de firme cu cifră de afaceri peste 1 MIL EUR, care au intrat în insolvență în 2015. De asemenea, cu toate că a crescut cu 13% numărul de companii nou înmatriculate în primele 11 luni din 2015, România înregistrează în continuare peste două companii care își întrerup activitatea la fiecare companie nou înregistrată.
Textilele, salubritatea și construcțiile – top 3 sectoare insolvente, raportat la 1.000 de firme active
Din punctul de vedere al distribuției sectoriale, fabricarea produselor textile, salubritatea, construcțiile, industria alimentară și a băuturilor, HORECA și fabricarea substantelor chimice sunt în top 5 sectoare cu cel mai ridicat număr al insolvențelor nou deschise în 2015, raportat la 1.000 de firme active.
În ceea ce privește distribuția teritorială, 2015 nu a suferit modificări importante față de situația din aceeași perioadă a anului anterior. Zonele din București și N-V au rămas primele două regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvențe, în timp ce N-E, V și S-V rămân pe ultimele poziții din acest punct de vedere.
Companiile care au intrat în insolvență în 2015 au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanțelor
Din totalul celor 9.886 de companii insolvente în 2015, 5.372 de companii au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în 2014. Pentru aceste companii, au fost calculați indicatorii financiari preliminari la nivelul întregului eșantion pentru perioada 2008 – 2014. S-a observat că:
- Una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrării în insolvență a fost dezechilibrarea graduală a structurii bilanțului. Companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de îndatorare crescând de la 76% în 2008 la 123% în 2014), orientate cu precădere către investiții pe termen lung;
- Acestea din urmă nu au generat venituri suplimentare sau o creștere a productivității prin îmbunătățirea marginii operaționale. Din contră, veniturile medii au scăzut cu aproape 5,3% în 2014, dinamică ce nu a fost cuplată cu o ajustare corespunzătoare a cheltuielilor, nivelul consolidat al pierderilor crescând la 7,9%;
- În acest context, gradul de acoperire a datoriilor prin venituri de exploatare a scăzut de la 108% (nivelul din 2008) la 69% (nivel înregistrat în 2014);
- În ciuda acestui fapt, durata medie de plată a furnizorilor aproape că s-a triplat în 2015, aceasta crescând de la 74 de zile în 2008 la 235 de zile în 2014.
Potrivit ONRC, raportul dintre numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea raportat la numărul companiilor nou înregistrate (SRL) a crescut de aproape cinci ori în 2015, de la nivelul 0,48 în 2008, la 2,32 în 2014. Acest lucru arată că dinamica întreruperilor de activitate a fost net superioară înmatriculărilor de companii noi, pe fondul unui spirit antreprenorial foarte scăzut, precum și a unui cadru fiscal care nu prezintă o predictibilitate și o sustenabilitate pe termen lung.
“Chiar dacă numărul insolvențelor nou deschise în 2015 a scăzut la jumătate comparativ cu anul anterior, numărul total al companiilor care și-au întrerupt activitatea a crescut cu 7% în perioada analizată și este de două ori mai mare decât numărul companiilor nou înregistrate. Această dinamică este explicată prin creșterea foarte mare a companiilor mici care preferă să se dizolve (în creștere cu 46% în anul 2015 versus anul anterior) decât să-și deschidă insolvența (proces mult mai costisitor). Evoluția mai sus amintită este cuplată cu un volum al instrumentelor refuzate la plată foarte ridicat, nivelul acestora pentru anul 2015 depășind 8MLD RON, comparabil cu vârful crizei financiare. Acest tablou ilustrează un context microeconomic al mediului de afaceri care rămâne fragil și decuplat cu evoluția macroeconomică pozitivă”, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface România.
