Search
Sambata 9 Noiembrie 2024
  • :
  • :

66 de inculpați din Lotul PTF Siret au primit pedepse mai blânde fără executare

bogasiuCurtea de Apel Suceava a hotărât marți, 6 mai 2014, achitarea inculpaților din Lotul PTF Siret pentru acuzația de constituire/ aderare/ sprijinire a unui grup infracțional organizat și a aplicat pedepse între 1-3 ani cu suspendare pentru infracțiunile de luare/dare de mită.
Printre cei 66 de politiști și vameși de frontieră din lot se numără și cei doi politiști Matei Florin si Căpățână Daniela (reprezentați în fața instanței europene de avocat Angelica Enache) care au primit despăgubiri de la CEDO pentru condițiile inumane de arest.

enacheSentința Curții de Apel Suceava nu este definitivă, iar Angelica Enache (foto), Manager Partener Bogasiu & Asociații, care a reprezentat interesele unora dintre inculpați, a confirmat pentru legalmagazin.ro că a atacat sentința cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii DNA – Structura Centrala au dispus, prin rechizitoriul întocmit la data de 26 aprilie 2011, trimiterea în judecată a 66 de polițiști de frontieră de la punctul de trecere a frontierei Siret, acuzați ca s-au constituit într-un grup infracțional organizat (infracțiune prevazuta de art. 7 din Legea 39/2003) în vederea săvârșirii infracțiunii de luare de mită (art. 254 alin. 2 Cp-1969), pentru a permite persoanelor care tranzitau frontiera să introducă în țară cantități de țigări, fără respectarea dispoziților legale privind regimul vamal. În sarcina fiecărui inculpat au fost reținute între 3 și 400 acte materiale.

Dintre argumentele prezentate de avocatul Angelica Enache în ședința publică din 08.04.2014 și care au creat convingerea magistraților Curții de Apel Suceava că trebuie achitați inculpații pentru infracțiunea vizând constituirea unui grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de luare de mita se numără:

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 367 din NCP (vechea încadrare art. 7 din Legea 39/2003), organul de urmărire penală a menționat în cuprinsul rechizitoriului în mod abstract că inculpații, “au constituit/aderat/sprijinit un grup infracțional organizat și au acționat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni grave (infracțiunea de luare de mită), pentru a obține beneficii financiare și materiale”. In realitate, nu exista vreo descriere a modalitatii in care inculpatii au constituit grupul infractional organizat, data constituirii acestui grup si care este perioada de timp in care aceasta grupare ar fi actionat in mod coordonat, dupa un plan foarte bine stabilit, cu atributii precise pentru fiecare dintre cei 66 de inculpati.

Or, infracțiunea analizată implică mai multe condiții intrinseci, și anume organizarea grupului, reguli de acțiune, o ierarhie a membrilor și repartizarea rolurilor acestora, simpla mențiune potrivit căreia grupul infracțional organizat ar fi asimilat structura organizatorică a Poliției de Frontieră din PTF Siret nefiind de ajuns pentru a considera că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

De ce s-au primit pedepse mai blânde

În ceea ce privește argumentele cu care avocatul Angelica Enache a convins magistrații să dispună soluții mai blânde pentru infracțiunile de dare și luare de mită (mai blânde în comparație cu celelalte soluții de condamnare dispuse în dosare similare: Loturile Naideș, Moravița, Albița), precizăm următoarele:

a) Din cuprinsul înregistrărilor video audio aflate la dosar (singurul material probator în acuzare) nu rezultă că vreo persoană din cele care au tranzitat frontiera în zilele menționate de procurori, ar fi remis direct vreo sumă de bani inculpaților cu titlu de mită, neexistând la dosarul de urmărire penală ori în dosarul instanței de fond, audiată vreo persoană în calitate de martor ori denunțător care să relateze ca ar fi dat vreo suma de bani inculpaților.

b) Simpla mențiune a procurorilor în cuprinsul rechizitoriului referitoare la oferirea unor sume de bani (de către persoane neidentificate) politiștilor de frontiera pentru verificarea documentelor de călătorie, nu poate constitui elementul material al laturii obiective a infracțiunii de luare de mită, deoarece nu au fost probate actele neîndeplinite, întârziate sau efectuate contrar îndatoririlor de serviciu de către inculpați față de persoanele care ar fi tranzitat frontiera.

c) Pentru ca instanța să rețină ca inculpații ar fi săvârșit infracțiunea de luare de mită, în modalitatea descrisă de procurori, respectiv “aceea de a permite intrarea în țară a unor cantități de țigări“, trebuia ca la dosarul cauzei sa existe cel puțin o proba care sa ateste ca au fost introduse cantități de țigări în țară în perioada de monitorizare efectuata de DNA în punctul de trecere a frontierei Siret.

d) Politiștii de frontieră aveau atribuții de serviciu strict cu privire la verificarea documentelor de călătorie, iar vameșii erau cei care aveau obligații în vederea verificării autoturismelor care tranzitau punctul de trecere a frontierei.

Paralel cu vameșii și polițiștii de frontieră de la Siret, mai este un proces al celor care au beneficiat de ajutorul acestora. La începutul acestui an, Mirela Acasandrei a fost prima persoană din lotul subcomisarului Cuzencu, pe care Înalta Curte de Casație și Justiție a României a condamnat-o definitiv. Astfel, femeia a primit un an și opt luni de închisoare cu suspendare pentru aderare la grup infracțional organizat, contrabandă și dare de mită.

În acest dosar sunt cercetați 25 de inculpați, care în perioada decembrie 2008 – martie 2009 au introdus țigări de contrabandă în România cu ajutorul vameșilor și polițiștilor de frontieră de la PTF Siret.

 




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *