Interviu cu Alexandra Burada, Avocat fondator și coordonator, Cabinet de Avocat Burada Alexandra
Legislația actuală nu elimină necesitatea unei educații financiare corespunzătoare
Ați intrat în Baroul București în data de 1 septembrie 2005. V-ați specializat în drept comercial, drept financiar-bancar, recuperarea creanțelor și dreptul consumatorului. Care sunt principalele provocări în activitatea dumneavoastră?
Principala provocare în activitatea noastră este aceea de a furniza servicii juridice la același standard de calitate cu case de avocatură de prestigiu, cu experiență semnificativă în piață. Din anul 2013 de când am înființat Cabinetul, pot spune cu mândrie că atât în activitatea de consultanță cât și în activitatea de litigii, am înregistrat victorii notabile luptându-ne cum spuneam și mai sus, cu oponenți de prestigiu. Este extrem de dificil pentru un Cabinet individual să se facă remarcat în consultanța de afaceri spre exemplu, însă chiar și sub această formă de exercitare a profesiei și bineînțeles folosindu-mă de experiența anterioară, pot spune că am reușit și această performanță. În prezent, Cabinetul reprezintă un grup important de societăți comerciale, atât pe partea de consultanță cât și în fața instanțelor, în litigii care apar inerent într-o activitate de asemenea anvergură, fiind binecunoscută dificultatea mediului de afaceri românesc în contextul unei legislații, să zicem, mereu în schimbare.
Cum este structurat Cabinetul de Avocat Burada Alexandra? Ce model de organizare ați avut?
Am pornit la drum în anul 2013 singură, iar la nivelul anului 2019 Cabinetul colaborează permanent cu 3 avocați definitivi. Provocarea mea personală a fost aceea că a trebuit să armonizez până la această dată, toate funcțiile pe care le presupune coordonarea unei asemenea activități. Sunt structurată ca specialist, dar a fost necesar să devin și antreprenor și manager, ceea ce pentru un avocat nu este neapărat ceva natural. În curând însă, vom migra către o structură de societate civilă profesională, în formatul clasic de organizare.
În ultimii ani au existat foarte multe procese între clienți și bănci, din cauza contractelor abuzive. Cine trebuie să se ocupe de educația financiară a românilor, pentru ca aceștia să nu mai semneze astfel de contracte?
Contactul meu și pasiunea mea pentru Dreptul consumatorilor a avut loc în anul 2015, atunci când, un drag prieten, Președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, m-a rugat să îi stau alături într-un proiect de negociere, unic în România. Negocierea a avut loc pe parcursul a câteva luni, cu cele mai importante șapte bănci comerciale din România care au creditat în Franci Elvețieni, în încercarea de a obține o conversie rezonabilă a creditelor.
Mărturisesc că până la acea dată nu am reprezentat interesele persoanelor fizice, fiind corporatistă până la sânge, însă, văzând lupta inegală între consumatori și industrie, am luat decizia că și acesti oameni trebuie să beneficieze de servicii de aceeași calitate juridică. Nu știam în ce ma bag. A urmat apoi prezența și implicarea activă la dezbaterile parlamentare pe marginea legii conversiei și a legii dării în plată, ocazie cu care am constatat că toată această situație ar fi putut fi evitată dacă legislația ar fi fost suficient de protectivă la acea dată, ar fi existat o educație financiară minimă a populației și ar fi existat asociații de profil suficient de puternice pentru a proteja interesele consumatorilor de credite în valută.
Prin prisma acestei experiențe, vă pot răspunde că în România, este absolut necesară susținerea asociațiilor de profil, cu experiență care să poată desfășura programe de educație financiară. În continuare, persoanele fizice accesează produse de creditare fără a înțelege neapărat mecanismul. Singurul avantaj la această dată ar fi acela că legislația nu mai permite existența în contracte a unor clauze precum cele existente la nivelul anului 2008, însă acest lucru nu elimină necesitatea unei educații financiare corespunzătoare.
O altă inițiativă ar putea fi aceea ca instituțiile de credit sau instituțiile financiare nebancare să coopereze cu asociațiile care protejează drepturile consumatorilor. Spre exemplu, în ultimii doi ani am revizuit documentația contractuală pentru trei mari jucători de pe piață din perspectiva legislației pentru protecția consumatorilor, iar proiectele au fost de un real succes. Observațiile noastre au fost acceptate și implementate, relația dintre client și instituția financiară fiind astfel îmbunătățită. Din păcate, majoritatea jucătorilor din piață nu au același curaj și nici aceeși dorință de a se alinia noilor cerințe.
Ce așteptări aveți de la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar (CSALB)?
Așteptarea mea de la CSALB este să înlesnească în mod real, comunicarea dintre Client și creditor și să reușească să îi determine pe cei din urmă să vină cu soluții individuale la masa negocierilor. Din păcate, mă tem că în lipsa unei implicări reale și active a industriei bancare în activitatea CSALB, aceasta din urmă nu poate să livreze rezultatul dorit. Spre exemplu, am încercat anul trecut o negociere prin CSALB și pot spune că am avut tot concursul din partea acestora, însă, instituția creditoare nu a trimis, la nicio întâlnire vreun reprezentant, practic, schimbându-se formulare ca și cum ne-am fi adresat unei sucursale. Atât timp cât și în fața CSALB, instituțiile de credit nu arată adaptabilitate, flexibilitate și o comunicare reală și deschisă, demersul va avea un efect nul.
Există o serie de principii etice profesionale ce trebuie respectate de către companiile de colectare în relația cu debitorii persoane fizice și juridice. Câți le aplică?
Din păcate, aici situația este extrem de complicată. În continuare se comit abuzuri iar populația necunoscându-și drepturile, este în continuare victima acestora.
Cum apreciaţi calitatea actului de Justiţie (Tribunale, Judecătorii, Curţi de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), la finalul anului 2019?
Din păcate, litigiile pe care le administrăm noi vizează domenii ale dreptului extrem de spinoase. În cazul societăților comerciale pe care le reprezentăm activăm îndeosebi la secțiile de contencios administrativ fiscal și insolvență iar în cazul persoanelor fizice la secțiile de litigii cu profesioniștii. În toate cazurile, volumul mare de activitate al acestor secții afectează în mod cert calitatea actului de justiție. Sunt fie litigii de mare valoare, fie litigii de o complexitate deosebită, iar pentru soluționarea corespunzătoare a acestora ar trebui alocate mai multe resurse. De asemenea, consider că este imperios necesară o instruire temeinică și nepărtinitoare a magistraților în segmente precum drept vamal sau financiar bancar și însușirea de către aceștia a unor noțiuni economice fără de care, ar fi imposibilă o justă soluționare a cauzelor.
Ce obiective aveți pentru anul 2020? Ce arii de expertiză intenționați să dezvoltați în perioada următoare?
Dezideratul nostru pentru anul 2020 și perioada următoare este să ne extindem activitatea în sfera de consultanță și litigii comerciale, sens în care vom dezvolta următoarele arii de expertiză: contenciosul administrativ și fiscal, dreptul muncii și procedura de insolvență, alături de consolidarea expertizei noastre din sfera civil-comercială a activității curente a societăților. Ne propunem să oferim clienților noștri soluții juridice în concordanță cu activitatea specifică derulată de aceștia și cu modelul de business pe care îl promovează, fără a ne limita strict la identificarea și intepretarea generală a normei de drept. Ne dorim să imbinăm elementul juridic cu cel comercial, astfel încât să oferim un real suport și un avantaj celor pe care îi consiliem.
Totodată, nu vom neglija persoanele fizice și urmează să ne continuăm activitatea de apărare a intereselor consumatorilor, urmând să ne focusăm atenția si asupra unor alte sectoare de activitate, precum domeniul asigurărilor și al serviciilor de telecomunicații – domenii în care diferența de poziție economică între părțile contractuale și prezența cauzelor abuzive este la fel de pregnantă ca și în cazul serviciilor financiar-bancare.
