Search
Vineri 6 Decembrie 2019
  • :
  • :

George Moloman, Avocat Coordonator, Moloman, Lazăr și Asociații – În domeniul spălării banilor granița dintre licit și ilicit este insesizabilă

Interviu cu  George Moloman, Avocat Coordonator, Moloman, Lazăr și Asociații

În domeniul spălării banilor granița dintre licit și ilicit este insesizabilă

 

 În ultimii 7-8 ani, dreptul penal al afacerilor a fost una dintre cele mai dinamice arii de practică. Cum a evoluat echipa casei de avocatură Moloman, Lazăr și Asociații în acest domeniu?

În primul rând, vreau să precizez că dreptul penal al afacerilor este o subdiviziune a dreptului penal şi anume, cuprinde infracțiuni prevăzute în legi speciale, care reglementează mediul afacerilor.

Evoluția tot mai dinamică a societăţii, în general, şi a pieţei de afaceri, în special, a condus la apariţia unor probleme de natură juridică, tot mai diverse şi, în consecinţă, la necesitatea specializării serviciilor juridice, inclusiv în materia dreptului penal al afacerilor.

Având în vedere tendințele dreptului penal, în 2011 am hotărât înființarea Casei de Avocatură ,,Moloman, Lazăr și Asociații”, cu scopul de a forma o echipă de avocați care să acopere o paletă cât mai largă din domeniile dreptului, inclusiv dreptul penal al afacerilor.

În mod constant, casa noastră de avocatură a urmărit să asigure asistență și reprezentare juridică de cea mai bună calitate tuturor clienților.

În acest sens, societatea noastră de avocatură a dat curs invitațiilor de a participa la numeroase seminarii/conferinţe pe tema ,,dreptul penal al afacerilor”, şi, de asemenea, am încheiat convenţii de conlucrare cu alte societăţi de avocatură, specializate pe subdomenii (insolvență, drept societar, drept fiscal, drept vamal, dreptul de proprietate intelectuală, etc).

Ați oferit și oferiți asistență și reprezentare juridică în cazuri de notorietate, inclusiv în dosare instrumentate de structurile specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT și DNA. Ați remarcat cazuri în care organele de urmărire penală au făcut abuzuri / nu au respectat legea?

Codul de procedură penală îi dă posibilitatea organului de urmărire penală să ,,abuzeze” de anumite texte de lege, în sensul că îi permite să efectueze acte de urmărire penală (audieri de martori, rapoarte de constatare tehnico-științifice, etc.) sau de supraveghere speciale (interceptarea comunicațiilor, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, etc.), fără să fie obligat să dispună începerea urmăririi penale ,,in personam”, chiar dacă ancheta vizează anumite persoane.

Evident că, în aceste condiții, nu se încalcă legea, dar putem aprecia că, prin acest mod de lucru, dus până la extrermis, se ajunge la încălcarea dreptului la apărare.

De asemenea, trebuie să recunosc că, aceste ,,abuzuri” sunt izolate și, cu atât mai rare la cele două unități de parchet menționate mai sus.

Legislația spălării banilor a fost modificată recent. În ce mod vă ajutați clienții pentru a înțelege aceste modificări?

Am observat că foarte mulţi clienţi nu cunosc deloc legislaţia din domeniul spălării banilor şi din acest motiv pot foarte uşor să săvârșească infracțiuni, întrucât în acest domeniu granița dintre licit și ilicit este insesizabilă.

În acest sens, informăm, prin consultații juridice, pe toți clienţii din mediul de afaceri cu care avem contracte de consultanță juridică cu privire la noile modificări legislative care incriminează spălarea banilor.

 Cât de mult ar contribui la celeritatea proceselor informatizarea instanțelor de judecată?

Ar contribui foarte mult, întrucât se degrevează activitatea tuturor părţilor implicate: personalul instanţelor ar avea o activitate mai lejeră la nivelul serviciilor de registratură şi arhivă, iar părţile, acces mai facil la dosar, astfel că se câștigă timp, nemaifiind necesară deplasarea la sediul instanțelor.

 Cum apreciați condițiile existente în penitenciarele din România?

Din câte cunosc, sunt în continuare multe probleme, principala problemă fiind supraaglomerarea. De asemenea, o problema care afectează şi activitatea avocaților care se deplasează la grefă, o reprezintă lipsa unor spaţii adecvate pentru întâlnirea dintre client și avocat.

Cum evaluați concurența existentă în rândul cabinetelor / societăților de avocatură cu expertiză ridicată în Dreptul Penal al Afacerilor?

Concurența este reală și dură, având în vedere gradul ridicat de pregătire a avocaților în acest domeniu, fapt constatat, atât prin prezența acestora la conferințele organizate pe teme specifice dreptului penal al afacerilor, cât și prin prisma prestațiilor în fața organelor judiciare.

Ați absolvit Colegiul Național de Apărare în anul 2010, Institutul Diplomatic Român în anul 2011, Colegiul de Afaceri Interne în anul 2015 și Colegiul Național de Informații în anul 2016. Ce au adus în plus aceste experiențe carierei dumneavoastră de avocat?

Absolvirea cursurilor organizate de către instituțiile mai sus menționate, mi-au dat posibilitatea să îmi lărgesc cunoștințele și în alte domenii de activitate, aparent fără o legătură cu dreptul in sine, dar, în realitate, strâns legate de dreptul toate instituțiile fundamentale care reglementează statul de drept.

Totodată, am avut onoarea să cunosc oameni de o înaltă ținută morală și profesională care mi-au insuflat dorința de a mă perfecționa permanent în domeniul juridic.

Sunteți avocat pledant de 20 de ani. Recent ați devenit consilier în cadrul Baroului București și în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, beneficiind și de sprijinul Asociației pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților, al cărui membru fondator sunteți. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile Baroului București și UNBR, pentru ca profesia de avocat să devină mai respectată și mai puternică?

Un prim pas ar fi îmbunătățirea mijloacelor de perfecționare profesională, atât pe perioada stagiaturii, cât și ulterior, prin facilitarea participării la toate conferințele tematice organizate, dar și prin eficientizarea programei la nivel de INPPA.

O altă coordonată ar fi o colaborare instituțională efectivă între instanțe, parchete și barouri, prin organizarea de întâlniri în vederea rezolvării problemelor specifice activității de asistență și reprezentare juridică.

În acest registru, apreciez că se impune implementarea unui program informatic pentru desemnarea apărătorilor din oficiu în scopul înlăturării suspiciunilor privind eliberarea delegațiilor, precum și asigurarea timpului necesar pentru studierea dosarelor de către avocații din oficiu.

Consider că solidaritatea reprezintă calea către dobândirea respectului cuvenit profesiei de avocat, atât între confrații avocați, cât și între aceștia și celelalte profesii juridice.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *