Articol de Cristina Popescu, Partener, Eversheds Lina & Guia
Proiectul de Ordonanță de Urgență elaborat de Ministerul Economiei în luna aprilie propune amânarea, în perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2016, a acordării unei părți din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centralele eoliene și centralele fotovoltaice, pentru a putea controla creșterea prețului electricității.
Recuperarea certificatelor verzi s-ar face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice și solare și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.
Această măsură va pune o frână puternică investițiilor în energia regenerabilă. Pe de altă parte, un potențial efect pozitiv ar fi „măturarea” pieței de proiectele speculative. Eu estimez, însă, că aproximativ jumătate dintre proiectele reale vor fi abandonate, în funcție de stadiul de dezvoltare în care se află. Modificarea aceasta este o lovitură în general pentru toată partea de regenerabile, cu excepția biomasei, unde nu au loc modificări, dar care necesită o tehnologie mai complicată și implică mai mult efort atât în faza de proiectare, cât și pe durata operațională a proiectelor. Estimez că proiectele pe biomasă vor continua să existe, însă acestea oricum reprezintă o proporție infimă din toată energia regenerabilă. În 2017, va exista pe piață un mare surplus de certificate care se vor vinde ieftin, pe principiul cererii și ofertei. Dacă acum certificatele verzi se vând aproape de valoarea maximă a pragului superior de tranzacționare, asigurându-se bancabilitatea proiectelor, prin propunerea Guvernului se ajunge în situația în care investitorii sunt efectiv privați parțial de orice venituri aferente certificatelor verzi a căror tranzacționare este suspendată până în 2017, deși în acest interval totul este business as usual când vine vorba de rambursarea creditelor. Mai mult, în 2017 (dacă nu va interveni o nouă prorogare a termenului), rata de recuperare a acestor certificate verzi va fi cu mult mai mică decât dacă acestea ar fi fost tranzacționate în structura curentă.
Unii investitori și-au anunțat deja intenția de a renunța la proiectele de producție a energiei din surse regenerabile, dacă Guvernul va modifica legislația în domeniu. Un exemplu în acest sens este E.ON România, din grupul german de utilități E.ON, care are proiecte eoliene de 120 MW în regiunea Moldovei.
În acest moment, România are unul dintre cele mai consistente sisteme de sprijin a producției de energie din surse regenerabile din Europa. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că, deși legislația privind schema de susținere a fost adoptată în 2008, din cauza incapacității sistemului de a notifica în timp real Comisiei Europene măsura ca ajutor de stat, schema de sprijin a devenit efectiv aplicabilă de abia în luna august 2011, la trei ani de la adoptarea internă a legislației relevante, astfel încât nu s-a beneficiat de aceste stimulente în mod semnificativ sau substanțial până acum. Autoritățile par însă să realizeze brusc, în 2013, că și-au asumat niște obligații pe care nu le pot onora, și că schema de susținere este prea generoasă. O astfel de abordare, contextuală, nu face decât să zdruncine încrederea potențialilor investitori în previzibilitatea legislației naționale”.
Eversheds este o societate internațională de avocatură cu 45 de birouri în 28 de țări. Eversheds este una dintre cele mai mari societăți de avocatură din lume, cu peste 2.100 de avocați și 4.000 de angajați care acoperă toate ariile de practică și sectoarele importante.
În România, Eversheds este prezentă prin Eversheds Lina & Guia, o societate de avocatură ce oferă servicii juridice la cel mai înalt nivel, într-o gamă largă de arii de practică. Eversheds Lina & Guia are un portofoliu impresionant de clienți, incluzând companii internaționale precum Tyco International, HSBC, Sony, LVMH, Autoliv, Cosmote, Merrill Lynch, AECOM, CEEG sau Smiths Group.
