Am ales să construiesc acolo unde am simțit că am impact real: în mediul academic, în cercetare și în relația directă cu oamenii

Interviu cu conf. univ. dr. av. DENISA BARBU, Facultatea de Drept Ştiinţe Administrative din cadrul Universității Valahia din Târgovişte, titular Cabinet de Avocat „Barbu Denisa” 

Ce argumente valabile are Universitatea în care funcționați și cum îi convingeți pe absolvenții de bacalaureat din regiune să vi se alăture?  

Argumentul principal al Universității Valahia este că nu separă teoria de realitatea profesiei. Studenții noștri nu acumulează doar informație, ei sunt puși să gândească juridic, să argumenteze, să înțeleagă ce înseamnă responsabilitatea față de un client, față de un dosar, față de o decizie care afectează o viață.  

Avem cadre didactice implicate și practicieni care vin din avocatură, magistratură sau administrație publică și care aduc în sala de curs ceva ce niciun manual nu poate oferi: experiența concretă. Iar Târgoviște, ca centru universitar, permite o relație autentică între profesor și student – nu ești un număr de matricolă, ești cunoscut, urmărit, sprijinit. Le spun tinerilor că performanța nu depinde de orașul în care studiezi, ci de cât de serios tratezi fiecare etapă a formării tale. 

Ce șanse reale de integrare în economia locală și generală au absolvenții Facultăților de Drept în România de astăzi? Ce ar trebui făcut pentru ca pregătirea juridică să răspundă mai bine cerințelor actuale ale pieței muncii? 

Dreptul oferă în continuare una dintre cele mai largi deschideri profesionale: avocatură, magistratură, notariat, executare silită, administrație publică, resurse umane, conformitate juridică, mediu corporativ, iar lista e lungă și diversă. Concurența există, piața e mai exigentă ca oricând, dar există loc real pentru oricine e bine pregătit.  

Problema e că pregătirea trebuie să evolueze: mai multă practică, simulări de procese, stagii reale, colaborări vii între universități și mediul profesional. Juristul de mâine nu poate fi doar un om cu cunoștințe solide de teorie. El trebuie să comunice bine, să se adapteze rapid și să înțeleagă că digitalizarea nu e o opțiune, ci un context în care trebuie să funcționeze. 

Sunteți doctor în Drept Magna Cum Laude, avocat în Baroul Dâmbovița, autoare a peste 150 de articole și opt cărți, contributor la cele 5 volume ale Enciclopediei Juridice Române. Cum ați ales să vă construiți cariera în afara marilor case de avocatură din Capitală? 

Nu am definit niciodată succesul prin apartenența la o structură mare sau prin validarea unui centru de putere profesională. Am ales să construiesc acolo unde simțeam că am impact real: în mediul academic, în cercetare și în relația directă cu oamenii, ceea ce Târgoviștea mi-a oferit: apropierea de studenți, de comunitate și de valorile care mă definesc profesional. Bucureștiul concentrează multe oportunități, asta e adevărat, dar performanța autentică se construiește oriunde există muncă serioasă și consecvență. Nu am simțit că trebuie să plec pentru a demonstra ceva 

Cum evaluați piața serviciilor avocațiale în 2026, sub presiunea concurenței, a digitalizării și a contextului politico-economic actual? 

Profesia trece printr-o transformare reală, nu doar declarativă. Clienții sunt mai informați, mai atenți la calitate, mai puțin dispuși să accepte servicii mediocre. 

Digitalizarea nu mai poate fi ignorată, iar cei care rezistă adaptării vor rămâne în urmă. Avocatura viitorului va aparține celor care îmbină pregătirea juridică solidă cu eficiența, comunicarea clară și deschiderea tehnologică. Ceea ce mă bucură e faptul că există o generație tânără remarcabilă, bine pregătită și conectată internațional. Ceea ce rămâne de rezolvat ține de altceva: mai mult respect pentru profesie, mai puțină birocrație și un climat legislativ în care să poți planifica ceva pe termen lung. 

Considerați că instabilitatea economică și geo-militară actuală va influența relația dintre avocați și justițiabili? 

Cu siguranță. Perioadele de instabilitate aduc inevitabil mai multe litigii și tensiuni contractuale, conflicte de muncă, executări silite, insolvențe. În același timp, oamenii devin mai prudenți cu cheltuielile și caută soluții rapide și eficiente, nu procese lungi și costisitoare.  

Avocatul capătă astăzi un rol care depășește tehnicul. El e un om în care justițiabilul trebuie să aibă încredere, cineva care aduce echilibru într-un moment dificil. Empatia, transparența și responsabilitatea nu sunt calități opționale în această profesie. 

Ce credeți că urmează în era inteligenței artificiale pentru domeniul juridic și pentru profesia de avocat? 

Inteligența artificială va schimba profesia, dar acest lucru se vede (și deja o face). Va eficientiza cercetarea juridică, redactarea documentelor de rutină, analiza de jurisprudență. Dar actul de justiție înseamnă mai mult decât procesarea unor date: presupune interpretare, strategie, etică și înțelegerea profundă a oamenilor aflați în situații vulnerabile.  

Avocatul nu e un furnizor de informații juridice, ci un arhitect de argumente și soluții. Cei care vor folosi inteligent tehnologia, dar nu ca substitut, ci ca instrument, vor avea un avantaj clar. Restul vor rămâne în urmă. 

Ați susținut o lucrare privind dezincriminarea avortului, eutanasiei și consumului de droguri. Mai susțineți aceleași puncte de vedere? 

Lucrarea respectivă a fost un exercițiu de reflecție juridică, nu un manifest. În spațiul academic, libertatea de analiză e esențială și tocmai acolo trebuie să poți pune întrebări dificile, fără să fii forțat la răspunsuri simpliste.  

Nu cred în abordările radicale pe teme atât de sensibile. Cred că ele trebuie discutate cu argumente juridice, medicale, sociale și etice solide, și că rolul cercetării e tocmai acela de a deschide dezbateri pe care societatea le evită adesea din confort sau din frică. 

Ce credeți că ar trebui să facă mai mult femeile educate și cu experiență profesională pentru a contribui la schimbarea în bine a României? 

Să fie prezente, activ și vizibil, în educație, în administrație, în justiție, în antreprenoriat și în spațiul public. România are nevoie de femei care să devină repere reale de competență și echilibru, nu de discurs. Schimbarea autentică nu vine din poziționări ideologice, ci din profesionalism și din capacitatea de a construi în jurul tău ceva durabil. Eleganța, cultura și empatia nu vor fi contradictorii cu puterea și influența, ci, dimpotrivă, s-ar susține reciproc, s-ar îmbina perfect. 

Într-o perioadă în care mulți tineri caută succesul rapid și validarea imediată, ce le transmiteți studenților și tinerilor juriști despre muncă, disciplină și construcția unei cariere autentice? 

Nu există scurtătură, cum nu exista succes rapid, dar de durată și nici validare imediată care să dureze. Dreptul cere răbdare, studiu continuu și multă seriozitate, iar asta nu ca slogan, ci ca realitate zilnică. Reputația se construiește greu și se pierde ușor, iar valoarea reală nu vine din expunere, ci din competență și caracter. Încerc să le transmit că succesul pe termen lung nu se confundă cu vizibilitatea imediată. Acestea sunt lucruri complet diferite, iar confuzia dintre ele costă scump. 

Cum reușiți să păstrați echilibrul între activitatea academică, cercetarea științifică și profesia de avocat? Există un principiu personal care vă ghidează? 

Prin disciplină și printr-o relație sinceră cu ceea ce faci. Activitatea academică, cercetarea și avocatura se completează: cercetarea îmi hrănește gândirea juridică, practica îmi oferă materialul concret, predarea mă obligă să fiu clară și riguroasă în același timp. 

Nu există o formulă magică, există alegeri zilnice conștiente și convingerea că toate aceste dimensiuni au sens împreună. Rămân în Târgoviște, lângă studenți și comunitate, pentru că aici am construit ceva real, dar și pentru că performanța autentică nu depinde de unde ești, ci de cum lucrezi și cât de bine.