Economia românească riscă un puternic recul în 2015, pe fondul retragerii masive a capitalului străin și a posibilei majorării a taxelor și impozitelor, avertizează economiștii de la KeysFin. Dincolo de avansul PIB-ului raportat de INS, datele din economia reală sunt îngrijorătoare.
9,1 miliarde de euro, reprezintă banii pe care băncile-mamă i-au retras din România în intervalul 2008-2014. Motivul? Nu mai există business-uri atractive care merită finanțate.
Cu alte cuvinte, economia nu mai generează interesul pe care l-a stârnit în anii de glorie din “Epoca de Aur a consumului” 2005-2008, când ritmul de creștere al creditării în România a depășit 50%, cu peste 20% peste nivelul țărilor din regiune.
Grație liniilor de credit externe acordate de băncile-mamă subsidiarelor locale, economia a avansat atunci spectaculos și, din păcate, nesănătos, pentru că înafară de consum, prea puține finanțări s-au dus spre investițiile generatoare de plus-valoare, de dezvoltare economică pe orizontală, de locuri de muncă.
Senzația de prosperitate de atunci, dopată de credite, s-a întors în prezent împotriva noastră, iar economia reală resimte impactul din plin.
Potrivit datelor BNR, băncile mai au în prezent numai 13 miliarde de euro din liniile de finanțare externă, față de 22,1 mld.euro în decembrie 2008.
Băncile care au semnat Inițiativa de la Viena, Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank și Piraeus, și-au redus expunerea pe România în ultimii patru ani cu 25%, de la 65 la 50 de miliarde de euro. Aceste bănci dețin peste 70% din activele din mediul bancar românesc.
Astfel că, chiar dacă economia a crescut în 2013 cu 3,5% și în mod normal asta ar fi trebui să ducă la un avans al creditării private, aceasta a scăzut cu aproape 5% în termeni reali, înregistrând, practic, cea mai dură ajustare de la începutul crizei.
Băncile-mamă nu stau deloc bine
O altă veste proastă este că nici băncile-mamă nu stau mai bine. Dovadă ultimul raport anunțat de Banca Centrală Europeană, care arată că 25 de bănci, printre care și 6 care au filiale în România, au picat testul de stres al BCE, cu alte cuvinte nu au banii necesari pentru a rezista la un nou val de criză.
“În aceste condiții, chiar dacă BNR a redus dobânda cheie, încercând să stimuleze creditarea, șansele ca acest lucru să se întâmple țin de un miracol puțin probabil”, afirmă economiștii de la KeysFin.
Ieșirea banilor străini din țară este completată de lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene.
În aceste condiții, fără linii de finanțare, economia riscă un nou val de probleme. Sunt deja câteva semnale alarmante.
Sectorul construcțiilor a ratat sezonul de vară, agricultura meteo-sensibilă n-a mai înregistrat rezultatele din anii trecuți, iar insolvențele au revenit pe creștere în septembrie.
Cum iarna 2014-2015 se anunță a fi una lungă și grea din punct de vedere meteorologic, activitatea economică s-ar putea reduce substanțial.
Potrivit analiștilor de la KeysFin, nu este exclus ca, în aceste condiții, economia să pună frână cel puțin în primul semestru din 2015.
BCR a redus deja estimările privind avansul economic al României, prognozând o creștere de 1,8% în acest an (față de 2,3% anterior) și 3% anul viitor (față de 3,3% anterior), pe fondul investițiilor publice scăzute, dar și din cauza deteriorării situației economice a principalilor parteneri comerciali.
În cel mai grav scenariu, pentru a face rost de bani, mai cu seamă că nu mai are acces la banii de la FMI, iar colectarea taxelor și impozitelor rămâne deficitară, Guvernul ar putea introduce sau va majora taxe și impozite în 2015. Ar urma un cerc vicios din care toată lumea va avea de pierdut.
“După perioada electorală, în 2015, nu este exclus să asistăm la noi măsuri fiscale menite să contracareze scăderea încasărilor din taxe și impozite”, afirmă experții de la KeysFin.
Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, România se află pe ultimul loc în UE la capitolul încasări din TVA, deficitul de colectare fiind undeva la 44%.
KeysFin remarcă, de altfel, apariția în media a unor scenarii privind posibilele creșteri de impozite pe proprietăți (construcții, terenuri, mașini) și introducerea unei cote de impozitare progresivă.
“Istoria ultimilor ani ne-a demonstrat că nu există nicio garanție că actualul sistem fiscal va fi menținut, iar introducerea, peste noapte, a taxei pe stâlp reprezintă doar un singur exemplu’, afirmă cei de la KeysFin.
