Articol de Mihaela Matei (foto), Coordonator proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc, EY România
“În România, 1 din 100 de tineri decid să înceapă o afacere pe cont propriu, față de 1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Foarte puțini tineri demarează o afacere pe cont propriu. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor și birocrația.” Este paragraful care deschide ghidul pentru tinerii întreprinzători care vor să obțină finanțare de la stat în 2014. O situație confirmată și de antreprenorii români care au participat la studiul EY Antreprenorii vorbesc 2013: 90% consideră că accesul la finanțare al antreprenorilor tineri (de sub 40 de ani) este dificil sau foarte dificil.
Problemele sunt arhi-cunoscute, iar banii sunt puțini. În general, adunând programele oferite de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism, din cadrul Ministerului Economiei, se ajunge la un ajutor de stat nerambursabil agregat pentru sprijinirea generării și dezvoltării IMM-urilor de 73 mil. EUR pentru 2014 (conform datelor oficiale primite de la instituție pentru studiul EY – Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013). Iar dacă din această sumă scădem programul Schema de minimis, care anul trecut nu s-a implementat, ajungem la un ajutor nerambursabil al statului român (și al statului Elvețian prin Programul Elvețiano-Român pentru IMM-uri) de aproximativ 17,3 mil EUR pentru anul 2014.
Astfel, în 2014 se estimează, de către aceeași instituție, prin Direcția Generală pentru IMM și Cooperație (DGIMMC/DIPIMM) că vor fi ajutați 2.315 antreprenori, cu 13% mai puțini decât în 2013, conform calculelor noastre. Programele cu numărul cel mai mare de beneficiari vor fi Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri – cu 493 de beneficiari, Schema de minimis – cu 555 firme beneficiare și Programul Mihail Kogălniceanu – cu 400 de beneficiari. Cea mai cunoscută schemă pentru întreprinzătorii aflați la început de drum este cea pentru tinerii întreprinzători, care, în 2014, va avea un buget redus cu aproximativ 700 mii EUR, ridicându-se în total la aproximativ 4,7 mil EUR și cu beneficiari estimați de DGIMMC în scădere de la 576 în 2013 la 493 în 2014, adică minus 14%. Sumele sunt mici, pe măsura constrângerilor bugetare și a condițiilor economice din ultimii ani.
10 programe naționale
Cele 10 programe naționale finanțate de la bugetul de stat și din surse externe de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism prin DGIMMC/DIPIMM
Precizare: În cadrul Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri și a Programului pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului la finanțare START, în coloana beneficiari sunt dosarele acceptate la finanțare, nu beneficiarii plătiți, deoarece plata acestora se realizează și în anul 2014.
Sursa: Direcția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii
Dar vremurile dificile cer acțiuni pe măsură. Pentru că întotdeauna dificultățile conduc la idei noi și creative, în ultimii ani ai recesiunii cunoscute deja ca Marea Recesiune la nivel mondial, a apărut conceptul de crowdfunding, cu rate de creștere anuale fenomenale (conform unor analiști, dublându-se de la an la an).
La nivel mondial, există peste 600 de site-uri (unul dintre cele mai mari este kickstarter.com) care oferă crowdfunding, ceea ce înseamnă că îți poți finanța afacerea de la zeci, sute sau chiar mii de “donatori” de sume mici care îți văd proiectul pe net și vor să te ajute să îl transformi în realitate. La nivel global, platformele de crowdfunding au adunat fonduri de 2,7 miliarde USD în 2012 pentru mai mult de un milion de campanii și 5,1 miliarde USD în 2013 (estimare de Massolution Crowd Power Solutions). Ceea ce înseamnă o creștere de 90% într-un singur an. În 2009, piața se ridica la doar 530 mil USD.
Din păcate, nici soluția crowdfunding-ului nu este foarte accesibilă antreprenorilor români, cu excepția situației în care gândesc un produs/serviciu cu piață mondială pentru a fi interesant pentru crowdfunderii de pe site-uri internaționale. Așa cum statul român nu dispune de un buget impresionant pentru susținerea antreprenorilor, nici românul de rând nu are bani să dea din buzunar pentru proiecte care pur și simplu i se par interesante. Judit Katona, fondator al site-ului de crowdfunding creștemidei.ro, estimează pentru studiul EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013 că întreaga piață locală de crowdfunding se ridică, în acest moment, la 100.000 EUR – ceea ce ar putea reprezenta, probabil, o primă rundă de finanțare pentru un proiect de tehnologie în străinătate, de exemplu. Crowdfunding-ul românesc trebuie dezvoltat în continuare, dar potențialul pieței e greu de estimat, date fiind, din nou, limitările financiare ale pieței locale.
O altă soluție ar fi angel investors. Aceștia sunt foști antreprenori sau antreprenori activi care sunt dispuși să investească în companii la început de drum. Dar, așa cum statul român și românul de rând nu au bani pentru investiții în antreprenori, nici antreprenorii români nu au, de multe ori, timp, bani și disponibilitate pentru a se implica în astfel de proiecte. Când te zbați să păstrezi vânzările la nivelul de anul trecut sau să obții o creștere oarecare, nu mai ai timp să te gândești și la afacerile altora, chiar dacă aceasta ar însemna un potențial de profit și pentru tine. Cu atât mai lăudabili sunt antreprenorii care își împart timpul și banii pentru investiții în companii în zona pre-seed și seed.
Ghidul EY pentru finanțarea companiilor antreprenoriale
Mai sunt, bineînțeles, și fondurile europene care par o nebuloasă pentru niște companii aflate la început, fără resurse de timp și bani pentru a explora aceste opțiuni. Sunt multe companii cu istoric de zeci de ani pe piața românească ce s-au lăsat păgubașe în descurcarea ițelor fondurilor europene, cu atât mai mult companiile-boboc. Pe de altă parte, Uniunea Europeană declară în numeroase documente strategice – Planul de Acțiune pentru antreprenoriat, Small Business Act for Europe, documente de sprijinire a crowdfunding-ului etc, cât de importante sunt IMM-urile pentru economia comunitară și încearcă să replice în Europa inițiative de succes din Statele Unite. Din păcate, intențiile bune nu sunt dublate de multe ori de efecte vizibile, pur și simplu pentru că în Uniunea Europeană nu există pragmatismul și spiritul de inițiativă necesare, iar de la idee la proiecte UE viabile de sprijinire a antreprenorilor e cale lungă.
Ceea ce înseamnă că afacerile la început de drum rămân cu două opțiuni. Prima: gândesc global și creează servicii/produse pentru piața globală, ceea ce cu multă muncă și mult networking ar putea conduce la finanțări de la investitori străini de venture capital sau angel investors. De ce nu, chiar din Silicon Valley… La atingerea unui asemenea scop ar putea ajuta parcul tehnologic Liberty de la Cluj al omului de afaceri Ion Sturza sau TechHub de la București, comunitate și spațiu de co-working al antreprenorilor din tehnologie.
A doua opțiune pentru antreprenorii care vor să muncească pe cont propriu și să construiască o companie de la zero, dar fără să vizeze piețele globale, e reprezentată de sursele cunoscute de când lumea: economiile personale, banii de la părinți și banii de la prieteni. Deși se spune că băncile nu finanțează start-up-uri decât mult după depășirea celor mai dificile etape, mai ales așa numita Vale a Morții, ajungând în zona de istoric dovedit, de multe ori, băncile ajută antreprenorii începători. Ar fi interesant de aflat câte companii din România au început din overdraft-uri, banii de pe cardul de credit al antreprenoriului sau împrumuturi bancare cu titlu personal.
Însă, chiar dacă finanțarea ar fi asigurată, banii ar putea fi irosiți fără cuplarea capitalului cu accesul la programe de mentorat…
