Au supraviețuit cutremurelor și buldozerelor fostului dictator Nicolae Ceaușescu, dar azi numeroase monumente din cartiere istorice ale Bucureștiului sunt amenințate, potrivit unui semnal de alarmă tras de ONG-uri importante. “Este urgent să fie salvat patrimoniul uneia din cele 27 de capitale ale Uniunii Europene în fața speculațiilor imobiliare deșănțate, care beneficiază adesea de complicitatea autorităților, mai ales a primăriei orașului”, au subliniat responsabili ai unor ONG, precum Pro.do.mo și Salvați Bucureștiul, citați de agenția AFP.
“În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a bazei istorice și culturale a Bucureștiului: monumente abandonate și demolate pe ascuns, case de mare valoare arhitecturală distruse în decurs de o singură noapte” a deplâns Roxana Wring (foto), directoare a organizației de apărare a monumentelor istorice Pro.do.mo, prezentând un nou raport copleșitor.
De multe ori, aceste demolări au avizul favorabil al autorităților, mai ales al primăriei Bucureștiului, acuzată de mulți ani de “conflicte de interes” cu unii dezvoltatori imobiliari. “Distrugerile sunt mai mari decât cele făcute în timpul lui Ceaușescu”, deplânge și Nicușor Dan, un matematician cunoscut pentru lupta sa în justiție împotriva distrugerilor ilegale de parcuri și de bijuterii istorice.
Deși este văzut adesea în străinătate ca un oraș cu clădiri comuniste triste, Bucureștiul are numeroase comori arhitecturale: vile decorate în stil art nouveau cu garduri somptuoase din fier forjat, ferestre ovale sau rotunjite, clădiri moderniste sau în stil brâncovenesc – un amestec de arhitectură bizantină, renascentistă și valahă -, parcuri mari și hale de piață din secolul al XIX-lea. Însă, deși clasate drept monumente istorice, aceste clădiri sunt adesea lăsate în paragină și apoi demolate din ordinul primarului general al Bucureștiului, Sorin Oprescu, pentru a face loc unor artere rutiere, mai notează AFP.
Clădiri istorice distruse într-o singură noapte
Mai multe clădiri istorice au fost distruse într-o singură noapte pentru acest proiect, iar locuitorii lor, adesea oameni simpli, au fost evacuați în grabă la sosirea excavatoarelor. Istoricul Andrei Pippidi vorbește de “un paricid cultural” în curs în capitala română. “Dacă vrem să facem din București un mare oraș care să atragă turiști, trebuie să păstrăm zonele cu farmec. Turiștii nu vin să vadă clădiri de sticlă și beton pe care le găsesc oriunde în lume”, susține și doamna Wring. “Dacă ciclul actual al demolărilor continuă, identitatea arhitecturală și culturală a fostului mic Paris al Balcanilor va fi compromis iremediabil”, avertizează ea.
Potrivit acestor ONG-uri reunite în Platforma pentru București, lupta nu vizează stoparea dezvoltării acestei metropole de două milioane de locuitori, ci încurajarea unei dezvoltări urbane inteligente, demnă de secolul XXI. “În UE, patrimoniul este considerat o resursă economică, de ce nu și la București”, se întreabă doamna Wring.
