Piata tigaretelor contrafacute va inflori, comerciantii si distribuitorii ar putea fi grav afectati, fara vreo demonstratie pentru plusuri in favoarea sanatatii publice sau consumatorilor, daca intentia Comisiei Europene de a standardiza pachetele de tigari si de a interzice afisarea elementelor specifice brandurilor va fi aprobata.
“O marca fara elemente distinctive nu mai este in mod efectiv o marca si devine foarte usor de contrafacut, iar consumatorii vor fi usor de pacalit sa cumpere produse cu o calitate indoielnica”, a declarat pentru Avocatura.COM Stefan Cocos, director general adjunct al Rominvent, una din cele mai importante agentii din Romania specializate in domeniul protectiei proprietatii industriale, si fost sef al Serviciului Marci din cadrul OSIM in perioada 2000-2010. El a mai spus ca initiativa Comisiei poate deveni un “precedent periculos” si de la intentia de a descuraja consumul de tigari sa se ajunga la o inflorire a pietei negre a tigaretelor.
“Legislatia actuala in domeniul marcilor spune ca natura produsului nu are voie sa prejudicieze marca si exact asta se va intampla daca proiectul de directiva este aprobat in forma actuala”, a punctat Stefan Cocos. “De exemplu, sa luam camila de pe tigarile Camel, consumatorul o recunoaste cu usurinta, dar nu stie daca are capastru, daca are scara sau cate cocoase are, dar cei care au facut-o stiu si au desenat-o in asa fel incat sa nu poata fi copiata usor”, a continuat fostul sef al Serviciului Marci din cadrul OSIM. In opinia acestuia, situatia interzicerii elementelor de branding si obligarea producatorilor la comercializarea de “pachete albe” reprezinta o discriminare a industriei tutunului, care pierde un element esential “functia de diferentiere a marcii”.
“Este o decizie nociva pentru industrie intrucat cei care au acest viciu vor fuma in continuare, chiar daca sunt pachete albe sau nu. Cea mai buna masura ar fi declansarea unor campanii de educare si constientizare a consumatorilor”, a punctat directorul general adjunct al Rominvent. Mai mult, el a adaugat ca autoritatile ar trebui sa ia in calcul obligarea producatorilor de a plati reclame despre efectele nocive ale fumatului.
Potrivit lui Stefan Cocos, o campanie media prin care consumatorii sa inteleaga exact ce inseamna pentru sanatatea lor consumul de gudron, monoxid de carbon sau de nicotina ar fi mult mai eficienta. El vorbeste si despre posibilitatea finantarii unor astfel de campanii prin introducerea unei taxe speciale “pe boala” pentru cei care produc tigarete.
“Pe 26 aprilie este Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale si cred ca in acest context, Comisia risca sa produca o discriminare majora intre producatorii de bunuri si servicii din UE”, a concluzionat directorul general adjunct al Rominvent.
Se incalca dreptul de proprietate
Adoptarea noii directive in formula actuala va conduce la cresterea contrabandei si a nivelului ratei somajului in UE. Mai exact, noile reglementari pun in pericol 25.000 de locuri de munca, comerciantii sustin ca-si vor inchide magazinele, iar cultivatorii de tutun spun ca la nivel european 400.000 de agricultori nu vor mai avea de lucru. In Romania, tigaretele comercializate in pachete cu dimensiuni si forme diferite de cea standard, sau cu mecanisme diferite de deschidere, impreuna cu tigaretele super long si cele din categoriile slim si mentol, care ar urma, de asemenea, sa fie interzise prin proiectul de Directiva, reprezinta circa 70% din piata. Mai mult, modificarile propuse directivei contravin Constitutiei, incalcand dreptul de proprietate si dreptul la libera exprimare, conform specialistilor in domeniu.
Potrivit Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), initiativa CE incalca acordul Organizatiei Mondiale a Comertului privind drepturile de proprietate intelectuala, o consecinta directa a acestei incalcari fiind “imposibilitatea consumatorului de a distinge intre produse ce vor avea ambalaje / forme / formate uniformizate“.
Proiectul de Directiva privind produsele din tutun urmeaza sa fie dezbatut in Parlamentul European si in Consiliu. Adoptarea proiectului, a carui forma este inca in dezbatere, este preconizata cel mai devreme in 2014, iar transpunerea in legislatia nationala a statelor membre ar urma sa se faca in perioada 2015-2016. Pana atunci, parlamentele statelor membre pot sa examineze propunerea de revizuire si sa trimita oficial comentarii si amendamente.
