Search
Luni 22 Iulie 2024
  • :
  • :

Congresul Avocaților – sub semnele continuității, stabilității, dar și primenirii structurilor de conducere

În zilele de 9 și 10 iunie 2023 s-a desfășurat Congresul Uniunii Naționale a Barourilor din România, eveniment anual de referință, care – în ediția 2023 – a găzduit și sesiunea de noi alegeri a conducerii Uniunii pentru următorul mandat de patru ani.

Din punct de vedere organizatoric, Congresul s-a desfășurat exemplar, pe parcursul a două zile, în ambianța plăcută a hotelului Caro din nordul Capitalei.

Sponsorii acestui important eveniment au fost companiile VEOLIA ROMÂNIA SOLUȚII INTEGRATE S.A., DM DROGERIE MARKT, Grupul editorial Universul Juridic, Wolters Kluwer România și Indaco Systems.

Cei 213 avocați delegați prezenți la eveniment, care au reprezentat cele 42 de barouri din țară, au avut ocazia, pe parcursul celor două zile de Congres, care au însumat mai bine de 12 ore de activitate în plen, de a audia intervențiile oficiale de la tribuna Congresului, de a vota și de a-și exprima public, în fața colegilor, punctele de vedere personale și propunerile concrete.

În prima zi a Congresului au existat numeroase luări de cuvânt, a fost aplaudată pentru opiniile exprimate o serie de invitați de marcă și au fost aleși noii reprezentanți din conducerea UNBR.

La capăt de mandat și în acest moment dedicat de bilanț, președintele UNBR, prof. univ. dr., av. Traian Briciu, a exprimat câteva idei notabile:

„Dacă ar fi să rezum în câteva cuvinte concluzia la care am ajuns în cei patru ani de mandat, ca președinte al UNBR, pot afirma că viitorul avocaturii depinde de capacitatea de adaptare la schimbările bruște, insurmontabile și disruptive care au loc în zilele noastre, concomitent cu conservarea principiilor fundamentale.

Viitorul profesiei, așa cum o știm, este foarte incert. Parafrazându-l pe Malraux, în viitorul apropiat, avocatura va fi profund diferită sau nu va fi deloc (…).

Pe tot parcursul anilor din mandatul 2019-2023, UNBR a acționat prin persuasiune la adresa factorilor de decizie pe mai multe paliere: includerea avocaților în măsurile de sprijin ale guvernului; plata onorariilor pentru oficii și asigurarea resurselor bugetare acoperirii acestora; siguranța sanitară a avocaților în exercițiul profesiei; propuneri privind reluarea graduală a activității instanțelor; strigarea cauzelor pe intervale orare; măsuri interne de sprijinire a avocaților. Știm deja că majoritatea solicitărilor UNBR către autorități au fost transpuse în plan legislativ (…).

(…) Fără a răspunde nevoilor justițiabililor și de educație juridică, nu vom putea avea pretenții la o imagine mai bună și la mai multă încredere din partea semenilor noștri. Efectele apropierii de comunitate sunt benefice tuturor și am văzut că și alte profesii juridice recunosc importanța acestui program și ar dori să se ralieze demersului nostru. Încă o dată, s-a dovedit din plin că spiritul de confraternitate este cel mai în măsură să aducă schimbarea în bine.”

Tribuna Congresului a găzduit și alocuțiunile unor invitați speciali, cu puncte de vedere consistente:

Corina Corbu, Președinte, Înalta Curte De Casație și Justiție

„Este în egală măsură important să ajungem la o justiție modernă, racordată la ritmul tehnologiei și cel social al lumii în care trăim, și ambele noastre profesii sunt angrenate în demersuri în acest sens. Însă, baza oricărui demers de modernizare trebuie să fie o evaluare sinceră și corectă a punctului în care ne aflăm. Mă întreb, și astăzi, și o fac tot mai mult în ultimul timp, dacă am avut vreodată vreun dialog real pe această linie. În timp ce reprezentanții sistemelor judiciare europene discută despre folosirea inteligenței artificiale în justiție, despre instanțele digitale și despre serviciile publice din epoca digitală, și suntem și noi în mod natural parte a acestor discuții și a acestor eforturi, trebuie să recunoaștem că, în România, ar trebui să fim atenți, să nu pierdem din vedere rezolvarea nevoilor primare ale sistemului judiciar (…).

(…) Discutăm și aclamăm progrese în direcția reorganizării procedurilor judiciare pe baze moderne, în condițiile în care purtăm încă discuții cu privire la întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor sau nu am reușit încă să susținem în mod real modalitățile alternative de soluționare a litigiilor. Sunt realități pe care sunt convinsă că le cunoașteți. Ne raportăm tot mai mult la jurisprudența instanțelor europene și ne racordăm la valorile comune ale statelor membre ale Uniunii Europene, dar facem mult mai puțin pentru a stimula coeziunea jurisprudenței interne, calitatea învățământului nostru juridic și profesional și direcționarea de resurse suficiente pentru un serviciu public al justiției de calitate.

(…) Aș mai dori să transmit aprecierea mea personală, dar și respectul Înaltei Curți pentru activitatea desfășurată de către domniile voastre, pentru rolul fundamental care vă revine în cadrul justiției și pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.”

Bogdan Ilea, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

„(…) Aș aprecia coerența și fermitatea de care Uniunea Națională a Barourilor, profesia și corpul de avocați au dat dovadă în aceste momente pe care, noi ca societate, dar și Corpul Avocaților a trebuit să le parcurgă, nu din proprie inițiativă, ci pentru că acesta a fost contextul. Pot să constat, sper fără a fi acuzat de un prea mare entuziasm și de prea mare curtoazie, că organele profesiei și dvs., ca avocați, v-ați achitat cu brio de dificila sarcină de a vă exercita profesia în momentele pe care cu toții știm că le-am depășit în timpul pandemiei.

(…) Vreau să urez succes profesiei, pentru că prin dvs. profesia merge mai departe, să vă urez să faceți alegerile cele mai potrivite pentru dvs. și pentru viitorul profesiei, pentru că realitatea ultimilor 4 ani ne dovedește că trebuie să existe, să aveți în organele profesiei oameni pregătiți să-și dedice timpul și energia, indiferent de provocările care se vor înfățișa în fața profesiei de avocat.”

Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului României

„Nu știu dacă există vreun studiu european cu privire la condițiile de desfășurare a activității avocaților în condiții de restriște. Pentru un asemenea documentar, România ar putea furniza cu siguranță multe cunoștințe din perspectiva provocărilor la care avocații români au fost expuși în ultimii ani:

– un sistem judiciar a cărui nevoie de reformare a adus cu sine și un rezultat neașteptat și nedorit: victime în rândul avocaților;

– școli de drept care selectează profiluri umane ce își doresc din ce în ce mai puțin să se bucure de libertatea de gândire pe care o oferă profesia de avocat, cu riscurile aferente unei profesii liberale, preferând calea unor joburi sigure și bine plătite la stat;

– situația pandemică, care a adus provocări legate de condițiile de exercitare a profesiei – aici există și o parte bună, și anume un proces accelerat și extins de utilizare a mijloacelor electronice, dar și o planificare a ședințelor de judecată, cerută în mod insistent de avocați în vremuri de pace;

– accentuarea practicii neunitare și lipsa de predictibilitate a soluțiilor magistraților care au indus stări de tensiune în relația avocat-client;

– situația economică dificilă din afara marilor centre urbane care a condus de multe ori la pauperizarea multor avocați aflați la limita câștigurilor necesare supraviețuirii;

– piratarea profesiei de avocat de către oameni sau inteligența artificială.

Cred că așteptările din partea avocaților au fost și vor fi mari față de cei care se află în fruntea organelor reprezentative ale profesiei (…).

(…) Desigur, vreau să trăim împreună și momentul la care Congresul va avea loc în noul dumneavoastră sediu din Cartierul Justiției, anul acesta aducând progrese importante în realizarea proiectului.

Să vă țină Dumnezeu sănătoși și să vă puteți îndeplini tot ceea ce v-ați propus!”

Pe lângă discuțiile bilanțiere despre realizări, proiecte în curs și zone critice, aflate încă în atenție, după problemele organizatorice discutate și dezbătute și alocuțiunile așteptate ale invitaților, au existat și destule momente de networking, ce au culminat cu o recepție de seară, mult așteptată de participanți.

A urmat apoi sesiunea de votare, care a adus, ca semnal, dorința de continuitate și stabilitate a avocaților în ceea ce privește noua structură de conducere a UNBR, dar și voința de cooptare a unor noi avocați tineri, mai dinamici și mai receptivi în fața provocărilor generate de tehnologiile emergente, digitalizare, inteligență artificială etc.

La finalul zilei, au fost aleși prin vot președintele UNBR – prof. univ. dr., av. Traian Briciu, cei cinci vicepreședinți, nouă membri noi (sau reconfirmați) ai Comisiei Permanente UNBR, dar și cei 110 consilieri UNBR.

https://www.unbr.ro/congresul-avocatilor-2023-avocatii-au-ales-noua-conducere-a-uniunii-nationale-a-barourilor-pentru-urmatorii-patru-ani/

În cea de-a doua zi, pe lângă anunțul final oficial al alegerilor și dezbaterile pe marginea propunerilor de rezoluții din partea delegaților la Congres, au fost decernate premii tinerilor avocați câștigători ai concursului UNBR desfășurat sub egida „Perspectivele profesiei de avocat în contextul tendințelor europene”.

https://www.unbr.ro/congres-unbr-2023-festivitatea-decernarii-premiilor-catre-tinerii-avocati-castigatori-ai-concursului-unbr-perspectivele-profesiei-de-avocat-in-contextul-tendintelor-europene/

Congresul s-a încheiat într-o atmosferă de optimism, cu strângeri de mâini, îmbrățișări formale și orizonturi deschise.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *