Consiliul Concurenței a organizat, joi, conferința “Concurența în sectoare esențiale ale economiei românești”, în cadrul căreia a fost lansat spre dezbatere publică raportul “Mediul concurențial românesc – evoluții în sectoare esențiale” 2013, elaborat de autoritatea de concurență. Principala utilitate a acestui raport este de a prioritiza zonele de acțiune ale Consiliului.
În deschiderea evenimentului, Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, a spus că statul român, alături de autoritatea pentru concurență, trebuie să asigure cadrul propice pentru ca firmele românești să activeze într-un mediu concurențial și să fie competitive. “Prezentarea Raportului anual privind evoluția concurenței în sectoarele-cheie ale economiei românești devine o tradiție care pune în lumină bunele practici. Activitatea Consiliului Concurenței este, astăzi, cu atât mai importantă, cu cât România este parte a pieței unice europene. Trebuie să acceptăm regulile concurențiale ale acestei piețe. Aici este rolul statului român, în general, și al Consiliului Concurenței, în mod special, de a fi important în a reglementa, în a evalua și a recomanda”, a adăugat Valeriu Zgonea. Referindu-se la raportul anual, Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței, a declarat că economia românească are în continuare câteva sectoare ce nu ridică probleme din punct de vedere concurențial, precum industria auto sau piața de telecomunicații, dar și unele cu probleme legate de acest aspect, precum energia”, a declarat
“Avem în continuare câteva sectoare de care suntem mulțumiți din punct de vedere concurențial. Unul dintre acestea este industria auto, care nu ne ridică probleme semnificative de concurență. De asemenea, pe piața de telecomunicații, chiar dacă sunt puțini actori, este concurență mare, iar prețurile sunt mai mici decât în alte țări din Uniunea Europeană”, a mai spus Chirițoiu.
Raportul a analizat cinci sectoare, respectiv cel al profesiilor liberale cu profil economic, sectorul de retail alimentar, sectorul auto, bancar și al gazelor naturale.
În ceea ce privește sectorul de retail, Chirițoiu a arătat că analiza Consiliului Concurenței a relevat faptul că lucrurile, din punct de vedere concurențial, stau mai bine decât în alte țări din Uniunea Europeană. “Cel mai mare actor nu depășește 15% din piață. De asemenea, vedem o presiune a prețurilor în jos, prețurile alimentelor cresc mai puțin decât la alte produse. Există presiune concurențială, dar nu însemnă că toată lumea este corectă și nu se încalcă legea, dar, pe ansamblu, piața funcționează concurențial bine”, a precizat președintele Consiliului Concurenței.
Pe piața serviciilor bancare, o zonă foarte importantă pentru economie, reprezentantul autorității de concurență apreciază că lucrurile sunt în curs de îmbunătățire din punct de vedere concurențial.
“Anul trecut, BNR ne semnala că diferențele dintre dobânzi la depozite și cele la credite erau mari. Diferența se reduce în semn de creștere a eficienței sistemului bancar”, a subliniat Bogdan Chirițoiu.
În zona profesiilor liberale cu profil economic (evaluatori, contabili, practicieni în insolvență și auditori financiari), raportul arată că, deși există anumite restricții concurențiale, acestea permit un grad mare de concurență.
“Cele mai multe probleme de concurență le-am constatat în zona de energie, pentru că sunt multe firme de stat și piața este extreme de reglementată. Fiind un sector în curs de liberalizare, ridică probleme de concurență și îl vom urmări atent”, a conchis Chirițoiu.
În raport, Consiliul Concurenței explică faptul că primele cinci industrii care înregistrează un indice al presiunii concurențiale de peste 44% sunt piețele cele mai înclinate către manifestarea liberă a concurenței. Următorul grup de 11 industrii, pentru care se înregistrează valori ale IAPC (Indicele Agregat de Presiune Concurențială) între 31% și 44%, constituie grupul piețelor de mijloc. Ultimele cinci industrii, cu IAPC sub 31% sunt cele înclinate spre comportamente anticoncurențiale.
”Astfel, este firesc și putea fi chiar anticipat că producția și comercializarea cimentului și serviciile notariale să înregistreze printre cele mai scăzute scoruri, aceste piețe fiind caracterizate de importante bariere la intrare, de absența concurenților «rebeli», de un grad scăzut de inovare, de o cerere inelastică și relativ stabilă, de lipsa presiunii importurilor și de existența unor asociații de afaceri sau patronale puternice. În plus, piața cimentului este și una foarte concentrată, pe aceasta activând un număr redus de firme cu cote de piață similare și stabile în timp”, se menționează în raport.
Pe de altă parte, în industrii precum intermedierea imobiliară, piața pieselor de schimb pentru autoturisme și aprovizionarea în retail-ul alimentar, concentrarea este slabă, numărul de firme este ridicat, iar cotele de piață sunt relativ volatile, în timp ce legăturile structurale dintre jucători nu sunt puternice.
Statistica prezentată de autoritatea de concurență a analizat 21 de piețe folosind 20 de criterii, care cumulează indicele agregat de presiune concurențială (IAPC), conceput și dezvoltat de Consiliu. Printre criteriile utilizate în dezvoltarea IAPC se găsește numărul de firme active în piață, gradul de concentrare a pieței, bariere la intrarea în piață, gradul de inovare în piață, gradul de transparență a pieței și altele.
Evenimentul s-a încheiat cu două sesiuni de lucru cu temele: “Concurența și utilizarea eficientă a cardurilor de plată/ Metode de creștere a concurenței pe piața cardurilor de plată din România” și “Sunt suficiente amenzile pentru descurajarea cartelurilor și bunăstarea consumatorilor?”.
