La nivel mondial, drepturile de proprietate intelectuală devin o sursă din ce în ce mai importantă de venit pentru companii, pe măsură ce acestea încearcă să se recapitalizeze și să optimizeze capitalul de care dispun deja. De aceea, e important ca firmele românești să conștientizeze cât mai repede potențialul utilizării acestor drepturi. Mii de companii din întreaga lume s-ar putea afla în posesia acestei surse de capital pe care nu o folosesc și de care, în unele cazuri, nici măcar nu sunt conștiente. Simon Pearson, Lead Advisory Partner la EY, afirmă că mari corporații pierd adesea din vedere proprietatea intelectuală: “Am văzut cazuri în care până la 65% din proprietatea intelectuală nu este exploatată”.
Portofolii IP substanțiale au fost și sunt în proces de a fi vândute în ultimii ani. De exemplu, Nortel Networks a intrat în procedura de protecție a creditorilor în America de Nord și Europa în 2009 și, ulterior, a vândut treptat afacerile sale globale. În urma acestor tranzacții, Nortel a fost capabil să comercializeze portofoliul de brevete într-o tranzacție separată, pentru suma de 4,5 miliarde de dolari.
Mai recent, în aprilie 2012, Microsoft a cumpărat 800 de brevete de la AOL pentru mai mult de 1 miliard de dolari. O lună mai târziu, Google a achiziționat Motorola Mobility – cu cele 17.000 de brevete ale sale – pentru 12,5 miliarde de dolari, în încercarea de a proteja sistemele de operare mobile Android față de concurență.
Potențialul de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală nu există doar în sectorul de înaltă tehnologie
Potențialul de a valorifica IP-ul nu este valabil doar în cazul firmelor high-tech, cu un portofoliu de brevete standard (standard essential patents), ce protejează invențiile care trebuie să se conformeze unui anumit standard tehnic. Aceste drepturi sunt potențial valoroase într-o gamă foarte largă de domenii, de la mari corporații farmaceutice, până în zona de entertainment și timp liber.
Licențierea și comercializarea de materiale cu drepturi de autor, de exemplu, are potențialul de a atrage venituri de milioane de dolari. “Disney a generat, în 2011, venituri din vânzarea cu amănuntul de produse licențiate în valoare de 37 miliarde de dolari”, subliniază Tom Phillips, editor al Intellectual Property Magazine. “Este bine cunoscut faptul că Disney este un apărător eficient al proprietății sale intelectuale”, a adăugat el.
Utilizarea drepturilor intelectuale
Chiar și companiile care și-au exploatat constant IP-ul pot trece cu vederea noile metode de a folosi proprietatea intelectuală ca pe o sursă de capital. Acestea includ, de exemplu, folosirea IP-ului ca garanție pentru finanțare. Compania Alcatel-Lucent a folosit această abordare în luna decembrie a anului trecut, pentru a asigura parțial un pachet de refinanțare de 2,1 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari). IP-ul folosit în refinanțare includea, printre altele, drepturile companiei în unele brevete ale filialei sale americane, Bell Labs.
Însă metodele prin care IP-ul poate fi folosit drept capital par a fi limitate doar de imaginația finanțiștilor și de regulile impuse de autorități. De exemplu, Pearson menționează o afacere de prelucrare a alimentelor, care a descoperit o modalitate de a extrage materiale organice iar acum încearcă să licențieze această tehnologie și în alte sectoare.
Cum monetizezi drepturile de proprietate intelectuală?
De unde începi când vrei să valorifici IP-ul? “Atunci când o companie dorește să obțină mai multe beneficii comerciale de pe urma IP-ului său, trebuie mai întâi să pună la punct un proces sistematizat prin care să identifice care și unde este IP-ul propriu”, afirmă Josh Lerner, Jacob H. Schiff Professor of Investment Banking la Harvard Business School.
Tot el adaugă: “Multe companii nu s-au axat în mod tradițional pe IP, de aceea nu au dezvoltat un mecanism clar de identificare a ceea ce promite IP-ul, potențialele brevete, secretele comerciale și altele asemenea. Deci, primul pas este identificarea acestora”.
“O strategie secundară este aceea de a vedea IP-ul drept un bun ca oricare altul, astfel încât să poată fi folosit în mod strategic. Pentru aceasta, trebuie să luați în considerare toate problemele care pot apărea, cum ar fi: ce elemente vor fi licențiate, ce se va folosi intern, strategia în caz de litigii etc. Pe scurt, IP-ul este un bun care implică o mulțime de aspecte strategice și de management”.
Cu toate acestea, când corporațiile își evaluează portofoliul IP, incertitudinile apar atunci când trebuie să atribuie o valoare concretă intangibilului. În ultimii ani, a avut loc o schimbare radicală în privința percepției IP-ului, datorată globalizării înregistrării brevetelor, conștientizării potențialei valori a acestuia și a reformelor din domeniul legislativ. De exemplu, Legea America Invents Act, care intră în vigoare în acest an, introduce principiul “primul care înregistrează” în detrimentul “primul care inventează”, în protecția brevetelor în Statele Unite.
De aceea Alay Patel, Valuation & Business Modeling Partner la EY, spune că firmele care exploatează IP-ul lor în mod eficient au învățat “să privească prin lentile IP”. El avertizează: “Cei mai mulți privesc lumea prin lentilele foilor de bilanț, a raportului de profit-pierderi, sau a marketing-ului”. Companiile care își concentrează atenția într-un mod greșit pot rata șansa de a-și valorifica IP-ul.
Tocmai pentru că nu privesc cu “lentilele potrivite” domeniul proprietății intelectuale, este destul de comun ca unele companii să nu fie sigure în legătură cu pașii pe care trebuie să îi urmeze. “Este adesea dificil pentru o companie să demonstreze valoarea IP-ului propriu terților”, spune Pearson, Lead Advisory Partner la EY. „De aceea, o perspectivă externă vă poate ajuta să vă formați o imagine obiectivă despre modul în care IP-ul poate fi evaluat și exploatat.”
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajați în 700 de birouri din 140 de țări și venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012. În România, EY este unul dintre liderii de pe piața serviciilor profesionale încă de la înființare, în anul 1992. Cei peste 450 angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și servicii de asistență în afaceri către companii multinaționale și locale.
