Search
Miercuri 22 Noiembrie 2017
  • :
  • :

Impozitarea tranzacțiilor

Autor: Alina Cobuz, Partener Fondator, Cobuz și Asociații


Impozitarea venitului câștigat din operațiuni de bursă

Prima și cea mai importantă distincție pe care trebuie să o facem este aceea că impozitarea se efectuează în mod diferit între câștigul obținut în urma vânzării unei acțiuni și câștigul obținut în urma primirii dividendelor.

În cazul dividendelor, impozitul este de 5% și este reținut la sursă pe dividendul brut (adică persoana juridică română care plătește dividendele unei alte persoane juridice române), astfel cum este prevăzut în art. 43 din Codul fiscal[1].

Altfel spus, acest venit nu va trebuie declarat la stat de către persoana care încasează dividendul, ci se află în sarcina companiei care plătește dividendele.

Spre deosebire de dividende, la câștigurile din fonduri de investiții ori tranzacționarea la bursă este necesară declararea acestor câștiguri.

Procedura: pentru câștigurile sau pierderile (fiindcă ambele trebuie declarate) rezultate din fonduri de investiţii sau din tranzacţionarea pe bursă, declararea se realizează prin intermediul declaraţiei 200.

Este de datoria firmei de brokeraj să transmită clienților fișele de portofoliu pentru fiecare an (mai exact pentru anul precedent), fișă ce conține câmpurile necesare informării despre câștigurile sau pierderile obținute.

Impozitul pe care îl plătesc investitorii de bursă este de 16% aplicat profitului în conformitate cu art. 97 alin (1) din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind codul fiscal- acest câștig fiind aferent investițiilor bursiere, forex și fonduri mutuale.

Pentru studierea articolului în integralitate:

art. 97 alin (1) din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind codul fiscal’’Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii

(1) Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Plata impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont. Impozitul datorat se plăteşte integral la bugetul de stat’’

II.Impozitarea tranzacțiilor efectuate cu crypto-valutele

Momentan nu există un sediu al materiei privind impozitarea monedelor virtuale, însă pentru siguranța banilor și pentru a putea lucra cu băncile cei care tranzacționeaza monede virtuale pot să se înregistreze la ANAF și să plătească impozit  între 1-3% din venit sau 16% din profit chiar dacă nu există un nomenclator pentru bitcoin[2].

O multitudine de servicii și produse din mediul virtual pot fi achiziționate prin crypto valute însă, dat fiind că această moneda este relativ recentă, câștigurile din astfel de tranzacții sunt slab reglementate sau deloc reglementate din punct de vedere fiscal în țara noastră.

Deși în reglementările fiscale românești nu există un articol propriu-zis care să trateze impozitarea acestor monede (de ex: Bitcoin), ele aduc câștiguri importante fiindcă astfel de monede au avut o creștere a valorii și de 300% .

Riscul utilizării acestora îl reprezintă însă marea volatilitate, respectiv faptul că valoarea acestor monede urcă și scade extrem de abrupt.

Lipsa de înțelegere a acestui tip de monedă a condus, de principiu, la imposibilitatea stabilirii unui cadru legal expres, motiv pentru care, în astfel de cazuri, se tinde către reglementarea aplicabilă genului proxim. Cu alte cuvinte, dacă nu există încă o reglementare special aplicabilă crypto valutelor se pot aplica dispozițiile generale.

Printre altele, apar însă următoarele probleme:

  • Pentru persoanele fizice: în ce categorie le încadrăm? La alte venituri?
  • Pentru persoanele fizice: care este momentul impunerii? Când aceste crypto valute sunt schimbate în moneda reglementată?
  • La persoanele juridice: în ce categorie le încadrăm? Creanțe, numerar, active financiare?
  • Pentru persoane juridice: se va impozita câștigul la evaluare sau la vânzare?

Investițiile în astfel de crypto valute sunt atrăgătoare pentru investitori și cu siguranță că efectul va fi că procesul de impozitare va deveni atrăgător și pentru stat.

Cu toate acestea vor trebuie alocate resurse considerabile și persoane specializate, ca de exemplu- inspectori fiscali competenți pentru înțelegerea complexă a tuturor aspectelor implicate.

Or, în acest moment, există o mare problemă referitoare la lipsa de sincronizare a bazelor de date nu doar între instituții, dar până și între diferitele departamente ale aceleiași instituții (și exemplul cel mai elocvent în acest sens este cel al ANAF-ului) deoarece nu de puține ori asistăm la lipsa de transparență a informațiilor care ar trebuie să existe în aceste baze de date interconectate.

În pofida faptului că există aceste probleme statul a încercat să creeze cadrul legal pentru impozitarea profiturilor obținute în urma tranzacțiilor cu bitcoin deși mecanismul de identificare a traseului crypto monedelor nu este perfectat în evidența fiscală[3].

Pentru investiții însă (trading/speculă inclusiv), impozitul este de 16%  plus încă 5% contribuția PFA sau persoană fizică[4].

De asemenea, monedele virtuale sunt scutite de TVA, motivația putând fi regăsită și în decizia CJUE de la începutul anului 2016. Această decizie constituie fundamentul pentru care în interiorul UE nu se aplică TVA crypto valutelor. În decizia C-264/14 Skatteverket versus David Hedqvist a CJUE s-a reținut că tranzacțiile cu monede virtuale sunt scutite de TVA dat fiind că în sfera de aplicare a tranzacțiilor tradiționale intră monedele, bancnotele și monedele utilizate ca mijloace legale de licitație.

Tranzacțiile de schimb ale monedelor tradiționale pentru unitățile de bitcoin și viceversa constituie furnizarea de servicii cu titlu oneros iar acestea constau în schimbul de mijloace diferite de plată.

III.Proiect de lege privind simplificarea procedurii de verificare a documentelor justificative în cazul plăților efectuate de către persoane juridice persoanelor fizice prin instrumente de plată la distanță (online)

Momentan există un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată care prevede că: persoanele juridice, PFA-urile, întreprinderile familiale și individuale, asocierile și alte entități etc. cu sau fără personalitate juridică, pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, în baza prezentării unor documente justificative legale prezentate de către PLĂTITORI.

Problema care se pune în legătură cu efectuarea acestor plăți/tranzacții o reprezintă imposibilitatea pentru instituțiile de credit de a solicita și verifica documentele justificative legale pentru efectuarea plăților atunci când persoanele juridice efectuează aceste plăți utilizând instrumente de plată cu acces la distanță (internet banking, mobile banking).  Se dorește modificarea art.11, alin.(3) din Legea nr.70/2015. 

Cu referire la acest aspect a intervenit Ministerul Finanțelor Publice cu proiectul de lege antemenționat pentru a tranșa situația legată de prezentarea documentelor justificative legale pentru transferurile de sume din contul profesioniștilor în contul persoanelor fizice, în cazul în care operațiunile respective sunt efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanță. Astfel, în cazurile în care transferurile se fac prin astfel de instrumente la distanță, acestea se efectuează de către plătitori cu condiția existenței documentelor justificative legale în evidențele acestora.

Proiectul legislativ prevede inclusiv stabilirea unor amenzi contravenționale în cazul în care se vor face transferuri bancare la distanță fără o bază cu documente justificative, amenda fiind situată între 3.000 lei și 4.500 lei.

[1] Art.43 din Codul Fsical: impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul„.

  • [2] Există distincție între societățile comerciale cu capital privat care au realizat venituri de până la 500.000 de euro în 2016 sunt obligate să își modifice sistemul de impunere, devenind plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderii în 2017(plătesc între 1-3% impozit pe venit) (art 47 litera c din Codul fiscal)
  • dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20%, inclusiv, atunci aceasta va plătiimpozit de profit de 16% (art 48 alin. (8) din Codul fiscal)

[3] În concret: pentru activitățile în care se utilizează bitcoin impozitul pe profit este de 16% (pentru companii bazate pe crypto cu cifra de afaceri de peste 500 000 euro) sau între 1-3% impozit pe venit (pentru companii bazate pe crypto cu cifra de afaceri mai mică de 500 000 euro).

[4] Precizăm că bitcoinul nu este impozitat în sine (dat fiind că există mai multe opinii privind faptul că această moneda nu există). Doar profitul rezultat din tranzacționarea monedelor virtuale este vizat- impozit pe profit.

 




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *