Search
Marti 19 Noiembrie 2019
  • :
  • :

Interviu cu av. Flavia-Ioana Maier, decanul Baroului Cluj: „Sper ca pe viitor profesia de avocat să-și redobândească prestigiul pe care îl merită”

„Sper ca pe viitor profesia de avocat să-și redobândească prestigiul pe care îl merită”

interviu cu av. Flavia-Ioana Maier, decanul Baroului Cluj

 

Ați marcat la începutul acestei veri Centenarul Baroului Cluj printr-un eveniment special, organizat în cadrul Zilelor Baroului, în perioada 30 mai-1 iunie 2019. Cum a decurs acest moment aniversar, care au fost concluziile și impresiile invitaților și participanților?

În acest an, Baroul Cluj a celebrat împlinirea a 100 de ani de la înființarea, la data de 5 iulie 1919, a primului barou românesc din Transilvania. Precizarea se impune raportat la faptul că prima formă de organizare profesională a avocaților clujeni datează din anul 1875, când s-a constituit Camera Avocaților din Cluj care a funcționat în această formă până în anul 1919.

Împreună cu colegii din Consiliul Baroului Cluj am înțeles să marcăm împlinirea Centenarului printr-un eveniment special, pe care l-am organizat sub egida Zilelor Baroului Cluj, eveniment aflat în acest an la cea de-a XII-a ediție.

Partea științifică a evenimentului a cuprins două conferințe profesionale, ambele cu participare internațională. În data de 30 mai 2019, s-a desfășurat conferința cu tema „Dreptul la viață privată. Aspecte contemporane”, structurată în trei panele, dintre care primele două au fost susținute de judecători ai Curții Europene pentru Drepturile Omului: d-na judecător Iulia Antoanella Motoc, d-na judecător Jolien Schukking, d-nii judecători Georges Ravaranni, Paul Lemmens, Carlo Ranzoni și Peter Pacsolay (a căror prezență în număr atât de mare a fost o premieră pentru România), cel de-al treilea panel fiind susținut de reputați specialiști ai dreptului din țară: dl Mihail Udroiu – judecător la Curtea de Apel Oradea, dl Mircea Minea, judecător al Curții Constituționale a României și dl Radu Chiriță, avocat și conferențiar univ. dr. la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

În data de 31 mai 2019, a avut loc conferința cu tema Cartea Funciară în context european. O privire comparată asupra cărții funciare, organizată în parteneriat cu Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, susținută de prestigioși specialiști în domeniu din țară și din străinatate.

Dincolo de componenta sa științifică, Centenarul Baroului Cluj a fost momentul în care, într-un cadru festiv, ne-am amintit de predecesorii noștri și de eforturile pe care aceștia le-au făcut pentru păstrarea identității profesiei în vremuri grele pentru avocatura clujeană și nu numai și totodată un moment de reflecție asupra a ceea ce suntem și a ceea ce ne dorim să fim pe viitor.

Evenimentul a fost foarte apreciat atât de colegii participanți, cât și de invitații noștri care, în urma dezbaterilor din cadrul conferințelor, au rămas profund impresionați de nivelul ridicat de pregătire profesională al avocaților clujeni.

Ce momente de referință din istoria centenară a Baroului ar putea fi amintite aici? Ce personalități ale avocaturii clujene au marcat parcursul instituției?

Un prim moment de referință este, desigur, cel pe care l-am celebrat în acest an, respectiv înființarea primului barou românesc din Transilvania, Baroul Cluj. Un alt moment important, care și-a pus o puternică amprentă asupra evoluției avocaturii clujene, a fost fără îndoială perioada ce a urmat Dictatului de la Viena, perioadă deosebit de grea, în care un mare număr de avocați români au fost expulzați ori nevoiți să plece în refugiu, urmată de epurarea avocaților după instaurarea guvernului Petru Groza, în baza Decretului-lege nr. 246 pentru purificarea Corpului avocaților. A urmat perioada comunistă, când Baroul Cluj, ca și celelalte barouri din țară, a fost transformat în Colegiu de avocați, formă de organizare în care avocații au funcționat până în anul 1990. În istoria mai recentă, cel mai important moment a fost trecerea la actualele forme de organizare a profesiei, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 51/1995.

Acestea sunt doar câteva repere din istoria centenară a Baroului, marcată de personalități de seamă, începând cu primul Decan – Amos Frâncu,  și continuând cu Alexandru Dragomir, Ioan Giurgiu, Kiss Geza și alții, care și-au pus amprenta și asupra vieții sociale și politice a timpului lor.

Există și o monografie – Istoria Baroului Cluj, scrisă de dl avocat Mirel Ionescu în coautorat cu dna Grete Monica Miron, care redă exhaustiv întreaga noastră istorie, de la primele forme de organizare a corpului avocaților și până în prezent.

 

Sunteți absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai și avocat definitiv, membru al Baroului Cluj din 1994. Cum apreciați că a evoluat și s-a transformat profesia dumneavoastră în acești ultimi 25 de ani la nivel național și local?

 

La absolvirea facultății am optat, fără ezitare, pentru profesia de avocat, continuând tradiția din familie, și am devenit membru al Baroului Cluj la data de 14 septembrie 1994. Privind în urmă, după 25 de ani de vechime neîntreruptă în profesie, pot spune că nu regret și, dacă ar fi să aleg din nou, alegerea ar fi aceeași.

Este greu să surprinzi în câteva cuvinte evoluția unei profesii pe un parcurs de 25 de ani. Pot spune că transformările din profesie s-au grefat pe transformările societății în ansamblu, avocatura fiind o profesie dinamică, care s-a adaptat din mers contextului socio-economic al fiecărei perioade. Nu cred că se poate face o analiză disociată a evoluției profesiei pe plan local față de evoluția profesiei pe plan național, diferențele fiind date poate doar de nivelul diferit de dezvoltare economică de la un județ la altul.

Ceea ce pot spune este că în opinia mea în acești 25 de ani transformările au fost atât pozitive, cât și negative, profesia evoluând pe anumite paliere și involuând pe altele.

Am evoluat de la o formă de organizare a activității tipică perioadei comuniste (cea în birouri colective, existentă încă atunci când eu am început stagiatura), la formele de organizare a profesiei existente astăzi, de la cabinete individuale și până la marile societăți organizate pe model corporatist. Activitatea a devenit din ce în ce mai specializată, pe măsura diversificării tipurilor de litigii și a domeniilor de consultanță, au apărut noi instituții de drept, s-a modificat substanțial legislația, iar odată cu aderarea României la Uniunea Europeană avocații români au devenit avocați europeni. Pe măsura evoluției socio-economice a societății în ansamblul ei, s-a diversificat și portofoliul de clienți al avocaților, pregătirea profesională continuă devenind o cerință de bază pentru asigurarea unei apărări calificate.

Ce a pierdut profesia în acești 25 de ani? A pierdut o parte din prestigiul de care se bucurau avocații în alte vremuri, o parte din activitățile pe care în mod tradițional le prestau avocații și care au trecut pe calea unor modificări legislative în competențele altor profesii, precum și spiritul de unitate și confraternitate prin care avocații au făcut față celor mai grele perioade din istoria profesiei.

Aveați, înainte de alegerile pentru funcția de conducere a Baroului Cluj, din 2018, o experiență relevantă pe această nișă – două mandate de consilier în cadrul Baroului și șapte participări la Congresul Avocaților. Ce v-a determinat să candidați pentru funcția de decan?

Credința sinceră că experiența și puterea mea de muncă pot fi de folos colegilor mei avocați și Baroului Cluj.

 

Care au fost și continuă să fie prioritățile Consiliului Baroului Cluj după alegerile din 2018?

Prioritățile Consiliului Baroului Cluj după alegerile din 2018 nu diferă semnificativ de cele pe care acesta le-a avut în compunerea anterioară alegerilor, pentru că, cel puțin în perioada celor două mandate în care eu am fost consilier, preocuparea constantă a fost aceea de a-i reprezenta cât mai bine pe cei care ne-au acordat votul lor de încredere.

Ceea ce eu și colegii mei ne-am propus să realizăm în actualul mandat este pe de o parte modernizarea infrastructurii la nivelul exigențelor societății actuale, în vederea fluidizării activității atât în sens logistic cât și în sens administrativ, eficientizarea și transparentizarea activității Consiliului, îmbunătățirea relațiilor cu instanțele și, nu în ultimul rând, o schimbare majoră de imagine a Baroului, astfel încât acesta să fie perceput ca o organizație puternică și în mod real reprezentativă pentru membrii săi.

 

Baroul Cluj a făcut parte dintre cele 14 barouri care au inițiat și semnat Protestul avocaților și au contribuit efectiv la demersurile ce au avut ca finalitate semnarea Protocolului între UNBR și Ministerul Justiției, în legătură cu adoptarea noilor onorarii pentru avocații din oficiu. Este acest protocol o victorie a breslei avocaților sau un reflex al normalității?

 

Cred că vorbim mai degrabă de o victorie a avocaților, de o bătălie câștigată în războiul pentru revenirea la normalitate și pentru recunoașterea poziției noastre de parteneri indispensabili ai justiției, astfel cum legea ne definește. Trebuie menționat că semnarea Protocolului a fost o primă etapă, urmată de eforturi concertate pentru a obține alocarea de la buget a sumelor necesare plății noilor onorarii.

 

Anul trecut, Baroul Cluj a trimis un memoriu tuturor instanțelor din județul Cluj, ca urmare a sesizărilor înaintate de membri ai Baroului Cluj cu privire la dificultățile întâmpinate în exercitarea profesiei în perioada vacanței judecătorești. Cum a fost soluționat acest memoriu?

Am găsit înțelegere la președinții de instanțe pentru rezolvarea unora dintre problemele sesizate, și mă refer aici în special la programul pentru avocați, la arhivă și registratură pe perioada vacanței judecătorești, perioadă care, paradoxal, pentru avocați este una aglomerată, ca efect al multitudinii de comunicări de acte din partea instanțelor. Astfel, pentru anul trecut Tribunalul Cluj a alocat avocaților program special la registratură și arhivă pe perioada vacanței. Din păcate, în acest an alocarea unui program special nu a fost posibilă din cauza lipsei de personal cu care se confruntă această instanță. La nivel de judecătorie, anul trecut solicitarea noastră nu a fost onorată, însă în acest an, revenind cu aceeași solicitare, situația a fost remediată.

Cât privește o altă problemă ce a făcut obiectul sesizării și cu care se confruntă toți avocații din țară – aceea a frecvenței sporite cu care se comunică în perioada vacanței acte de procedură și hotărâri judecătorești (din care majoritatea pronunțate cu multe luni înainte de acest interval ) – situația nu s-a putut remedia. Vom căuta și sper că vom găsi o modalitate de reglementare instituțională la nivel național, astfel încât și avocații să-și permită să plece  în concediu fără stresul pierderii unui termen de recurs sau de apel pentru clienții lor.

 Care sunt principalele evenimente cu caracter științific și/sau cultural-sportiv în care Baroul Cluj a fost implicat în acest an centenar?

Principalul eveniment a fost Centenarul Baroului Cluj, desfășurat sub egida Zilele Baroului Cluj, în perioada 29 mai-01 iunie 2019. Tot în cadrul Zilelor Baroului Cluj am avut, ca în fiecare an, și evenimente sportive dedicate avocaților: Cupa Baroului Cluj la pescuit sportiv și Cupa avocaților la tenis de câmp.

De asemenea, în luna martie au fost organizate două conferințe profesionale, respectiv: Noile Coduri Penale la 5 ani de la intrarea în vigoare și, respectiv, Modificări ale Codului de Procedură Civilă, ambele evenimente dovedindu-se de interes sporit pentru colegi.

Cum cooperați cu forul central, UNBR? Dar cu barourile județene? Există inițiative, propuneri, luări de poziție sau strategii comune?

Există  multe inițiative comune cu alte barouri, cel mai bun exemplu fiind luarea poziției comune care a dus la semnarea Protocolului cu Ministerul de Justiție și Ministerul Public. Baroul Cluj este deschis oricăror propuneri și inițiative care se pot dovedi benefice profesiei.

În ceea ce privește relația cu UNBR, aceasta a fost prin tradiție una de bună colaborare, Baroul Cluj răspunzând prompt tuturor solicitărilor adresate din partea Uniunii și beneficiind la rândul nostru de sprijin atunci când l-am solicitat. Am convingerea că pe viitor cooperarea cu UNBR va fi și mai bună, dată fiind deschiderea și transparența manifestate de noua conducere.

 

Cum vedeți viitorul profesiei de avocat în contextul unor prefaceri radicale ale societății în ansamblul ei, generate de evoluția uimitoare a noilor tehnologii, de volatilitatea forței de muncă, îmbătrânirea accelerată a populației, demografie negativă, crize economice și riscuri ecologice fără precedent?

Este greu să definesc o viziune de viitor a profesiei în raport de toți acești factori. Raportându-mă doar la evoluția tehnologică, cu certitudine ne îndreptăm către o eră a tehnologiei din ce în ce mai avansate, context în care nu pot decât să sper că aceasta nu ne va ușura munca până în așa măsură încât s-o înlăture cu totul și că activitatea avocatului nu va fi complet înlocuită de softuri. Oricât de performant ar fi un program informatic, acesta nu poate surprinde complexitatea naturii umane și nu poate înțelege că dincolo de problema de drept ce se cere soluționată stă viața unui om.

Sper ca pe viitor profesia de avocat să-și redobândească, nu doar pe hârtie, la nivel declarativ, ci și în conștiința tuturor, poziția și prestigiul pe care le merită.

 

Interviu apărut în publicația Legal Magazin, ediția de Transilvania




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *