Search
Marti 19 Noiembrie 2019
  • :
  • :

Interviu cu prof. univ. dr., av. Traian Briciu, Președinte, UNBR: „În ultimii 25 de ani, calitatea profesională a tinerilor avocați a fost în creștere”

Interviu cu prof. univ. dr., av. Traian Briciu, Președinte, Uniunea Națională a Barourilor din România

„În ultimii 25 de ani, calitatea profesională a tinerilor avocați a fost în creștere”

 

Ați fost ales recent în demnitatea de președinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Ce v-a determinat să intrați în competiție? Care sunt obiectivele dumneavoastră și ale echipei de conducere, pe termen scurt și mediu?

Nu am perceput ca fiind implicat într-o ,,competiție”. Am considerat că, raportat la evoluțiile înregistrate la nivelul organelor profesiei de avocat, implicarea mea în continuare (anterior am avut calitatea de vicepreședinte al UNBR) este încă utilă.

Obiectivele pe termen mediu au fost anunțate încă din a doua zi a Congresului Avocaților din luna iunie 2019, respectiv cele referitoare la asigurarea resurselor financiare necesare plății remunerațiilor pentru oficii; îmbunătățirea legislației profesiei de avocat; implicarea UNBR în proiectul „Cartierul Justiției”; identificarea politicilor profesionale orientate spre asigurarea intrării avocaților stagiari în barourile cu un număr restrâns de avocați și perfecționarea comunicării în interiorul profesiei. La acestea se adaugă propunerea, acceptată de Congres, de a înființa Casa de Ajutor Reciproc sau un alt vehicul economic care să corespundă nevoii de susținere financiară pe care o resimt unii dintre colegii avocați.

Cum apreciați activitatea Baroului Cluj?

Este un barou dinamic și implicat în dezbaterile legate de dezvoltarea profesiei de avocat. În plan profesional, nivelul avocaturii practicate în Cluj este de invidiat. Susținerea teoretică asigurată de un centru universitar de tradiție, bazat pe dezvoltarea spiritului critic, a făcut ca lumea juridică din Cluj să aibă nu numai un înalt nivel de exprimare, dar și o amprentă culturală proprie.

Profesia de avocat este una în care solidaritatea de breaslă este, în spațiul public, mult mai redusă decât în cazul altor categorii profesionale implicate în înfăptuirea actului de justiție. Care credeți că sunt motivele?

Cred ca este un mit și atât. Este posibil ca această impresie să aibă la bază aspecte ce țin de profilul avocatului. Spiritul de independență și dezvoltarea unui simț critic, bazat pe contradictorialitate, combinate cu orgoliul, legitim până la un punct, de a câștiga în confruntarea de idei, fac din avocați subiecți cu mare valoare individuală, dar care nu se regăsesc la fel de bine în susținerea unor obiective generale ale profesiei. În timp, profesia a aplicat teoria dezvoltării individuale. Poate acum este timpul să conștientizăm că dezvoltarea individuală are limite în absența dezvoltării cadrului normativ și social în care se plasează profesia. Iar aici individualismul nu ajută. Este nevoie de consecvență și susținerea unor obiective stabilite pe bază de majoritate.

Chiar și așa, nu trebuie omis că profesia a avut momente de solidaritate în urma cărora a reușit promovarea Legii nr. 25/2017, care a conferit un plus de efectivitate principiului secretului profesional.

În curând (anul viitor) se vor împlini 25 de ani de la intrarea în vigoare a Legii Nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Cum apreciați evoluția acestei importante profesii și care sunt perspectivele sale de dezvoltare?

Așa cum am mai spus cu alte ocazii, profesia a cunoscut o dezvoltare mai ales sub aspectul calităților individuale și practicii profesionale. Spre exemplu, calitatea profesională a tinerilor avocați a fost în creștere. Pentru asigurarea dezvoltării în viitor este nevoie ca și instituțiile profesiei, Baroul, Uniunea și Casa de Asigurări a Avocaților să cunoască la rândul lor o dezvoltare.

Profesia de avocat este recunoscută ca fiind cea mai importantă profesie juridică liberală din țara noastră. Cum percepeți relația dintre aceste profesii liberale și clienții lor, ținând cont de întețirea concurenței, precum și de exigențele tot mai ridicate ale clienților?

Avocații, în general, au reușit să satisfacă exigențele tot mai ridicate impuse de client. Desigur, sunt și cazuri contrare, dar nu reprezintă ceva semnificativ. Malpraxisul este cu totul excepțional în profesia de avocat.

Cum s-ar putea asigura omogenitatea unei profesii care este afectată permanent de schimbările legislative, de achitarea cu întârziere a onorariilor avocaților din oficiu și de intrarea altor profesii pe domeniul rezervat exclusiv avocaților, până de curând?

Trebuie identificate acele obiective comune, acceptate de majoritatea avocaților și urmărite cu consecvență: independența profesiei, secretul profesional, intrarea în profesie etc. În ceea ce privește intrările în domeniul rezervat profesiei, nu le putem nega existența, dar totuși sunt marginale și atunci când au apărut nu au exclus avocații, ci mai curând i-au inclus (a se vedea medierea, unde o bună parte a corpului de mediatori sunt avocați).

Jurisprudența Curților de la Luxemburg și Strasbourg începe se reflecte tot mai mult în cea națională. Sunt pregătiți avocații români pentru acest fenomen?

Eu am perceput că avocații români, ca de altfel și instanțele judecătorești, utilizează cu succes bazele de date și doctrina elaborată în temeiul jurisprudenței instanțelor internaționale.

Codul deontologic al avocatului român stabilește principiile esențiale și regulile de conduită pe care avocatul trebuie să le respecte, atât în exercițiul profesiei de avocat, cât și în viața sa publică și privată. Cum catalogați nivelul de respectare a principiilor fundamentale ale profesiei de avocat?

Sincer, nu am încă date concrete, dar percepția mea este că nivelul de respectare este unul ridicat. Este drept că nivelul de respectare ar putea să crească prin activitatea comisiilor de disciplină de la nivelul barourilor. Aici va trebui, în timp, o anumită omogenitate. Mă gândesc chiar la cunoașterea jurisprudenței comisiilor de disciplină, desigur, cu asigurarea protecției datelor personale.

 Cum evaluați colaborarea UNBR cu celelalte profesii juridice organizate în România?

Atunci când a fost cazul, am colaborat foarte bine la nivel instituțional. În ultima perioadă am avut o bună colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii în privința proiectului privind Ghidul de bune practici care vizează printre altele și raporturile dintre judecător, procuror și avocat, iar cu Ministerul Public și Ministerul Justiției avem un bun dialog în privința implementării Protocolului privind asistența judiciară. De asemenea, cu Institutul Național al Magistraturii continuăm programul de asigurare a practicii profesionale a auditorilor de justiție în cadrul formelor de exercitare a profesiei de avocat.

Avocatura se numără printre profesiile liberale în care formarea profesională continuă este prioritară, unde educarea și menținerea la zi a pregătirii profesionale se intenționează a nu fi lăsate la voia întâmplării, care are reguli foarte clare de etică profesională și care, mai ales în ultimii ani, nu încurajează mediocritatea la admiterea în profesie. Cum vedeți activitatea Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) în perioada următoare?

Până acum, INPPA a constituit un factor care a dinamizat pregătirea profesională și a asigurat o omogenitate a acesteia la nivelul barourilor. Grație unui grup de formatori care au arătat disponibilitate, precum și unui program de pregătire stabilit anual și coordonat de domnii avocați Petruț Ciobanu (în partea de drept penal) și Claudiu Dinu (în partea de drept civil), s-a reușit exportarea către barouri a unui tip de pregătire profesională care, în general, a fost apreciat.

Pe viitor, atât activitatea de pregătire inițială, cât și cea de pregătire continuă trebuie să cunoască o reașezare conceptuală. Eu apreciez că Institutul a parcurs o etapă de dezvoltare, dar continuarea creșterii sale calitative depinde de găsirea unor soluții noi, dar și de condiții logistice, de personal etc. Toate acestea le vom discuta în cadrul organelor profesiei de avocat și voi expune opiniile mele pe chestiuni concrete legate de structura Institutului, programă, examene.

Reglementarea publicității a fost și este un subiect delicat în cadrul profesiei. Mai sunt de actualitate anumite restricții în contextul în care digitalizarea este tot mai prezentă în activitatea avocaților?

Publicitatea profesiei și publicitatea formelor de exercitare a profesiei (publicitatea individuală) sunt permise în limitele care corespund principiilor profesiei. Unele forme de publicitate, altfel prezente în mediul de afaceri, nu corespund principiilor profesiei, iar utilizarea lor ar conduce la o degradare a imaginii acesteia. Prin urmare, anumite restricții sunt necesare, dar ele nu au legătură cu digitalizarea. Statutul profesiei de avocat cuprinde dezvoltări în acest sens, dar unele dintre acestea ar trebui reevaluate după modificarea legislativă din anul 2017.

În ultimii ani, examenul de admitere în Barou a devenit din ce în ce mai greu, iar numărul absolvenților de Drept care nu profesează este tot mai mare. Cum percepeți viitorul absolvenților de Drept și al facultăților particulare de Drept?

Domeniul juridic rămâne în continuare unul atrăgător sub aspect profesional, dar și economic. Din păcate, facultățile de Drept (aici nu disting după cum sunt, de stat sau particulare) nu prezintă omogenitate la nivelul pregătirii universitare. Acesta este motivul pentru care toate profesiile juridice prevăd examene de admitere. Profesiile juridice nu își pot reforma sistemul de admitere din cauza lipsei unei reforme a învățământului universitar care să reducă decalajul imens sub aspectul pregătirii universitare existent în prezent între licențiații în drept. Se pot identifica soluții. Spre exemplu, impunerea masteratului ca o condiție de accedere în anumite profesii juridice, combinat cu o bună selecție a instituțiilor de învățământ care organizează studii de masterat, ar putea fi o soluție care să se dovedească viabilă.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *