Interviu cu Minuca Pârvulescu, Avocat Titular, Cabinet Individual Minuca-Catrinel Pârvulescu
În această perioadă am observat o organizare rapidă
în activitatea unor instanțe de judecată
Ce v-a determinat să deveniți avocat? Care sunt principalele provocări ale acestei profesii pentru dumneavoastră?
Avocatura a fost pentru mine un deziderat încă din vremea copilăriei, nașii mei fiind de formare juridică, influențându-mi traseul de viață prin personalitatea acestora, stilul de viață precum și conduita etică. Aceștia mi-au insuflat încă din fragedă copilărie percepția legată de ajutorul necesar individului, în particular, şi comunității în general, în „traducerea” şi traversarea procedurilor juridice, de orice natură. Între timp societatea a evoluat iar provocările meseriei de avocat determinate de modalitatea de legiferare şi lipsa de transparenţă şi predictibilitate a normelor, au crescut.
În ceea ce privește provocările avocaturii, discuția ar putea fi amplă, însă cel mai „fierbinte” punct pe agendă, din perspectiva mea, este cel legat de problemele de natură morală cu care avocatul se confruntă, neavând la îndemână o bază legală solidă în abordarea acestora, întrucât legislația lato sensu care reglementează profesia în sine, nu oferă suport etic real pentru avocatul care se confruntă cu luarea unei decizii la nivelul activității sale profesionale.
În acest sens, se întâmplă ca, în practică, în funcție şi de aria de competență a avocatului, să existe situații în care conduita profesională a acestuia şi deciziile luate în abordarea unor situații de natură juridică să intre în conflict direct cu principiile de viață şi propriul sistem de valori, întrucât convingerea intimă a avocatului poate să îi confere în realitate altă viziune.
De aici a pornit şi “teoria amoralității” în avocatură, abordată pregnant de avocații din statele continentului american precum şi din Commonwealth.
În egală măsură, analizând realitatea cotidiană şi pentru că “avocatura de bară” reprezintă o provocare în sine, sunt de părere că, în contextul actual, criza generată de apariţia şi infectarea cu noul coronavirus (COVID 19) ne-a arătat nouă, avocaților, o latură a profesiei pe care nu o cunoșteam şi pe care am fost forțați să o abordăm din mers. De aici a rezultat o serie de noi provocări, precum relaționarea cu clientela, cu instituțiile statului şi cu sistemul judiciar în sine, prin raportare la legislația netransparentă şi nepredictibilă nou apărută în aceste vremuri pandemice.
Pe de altă parte, am observat o organizare rapidă şi eficace în activitatea unora dintre instanțele de judecată, prin raportare la abordarea tehnologiei moderne şi a procedurilor simpliste de natură a aduce un suport suplimentar şi care corespunde scopului urmărit în desfășurarea procedurilor judiciare.
Cum este organizat Cabinetul dumneavoastră de avocatură? Care este strategia de dezvoltare?
Cabinetul de avocatură își desfășoară activitatea pe mai multe arii de practică, atât individual cât şi prin colaborări profesionale strânse cu alte forme de organizare a profesiei cât şi avocați, atât din ţară cât şi din străinătate. Cu titlu de exemplu, Cabinetul nostru oferă suport juridic clienților străini care își desfășoară activitatea comercială sau au în intenție realizarea de investiții pe teritoriul României, printr-o strânsă colaborare profesională cu partenerii uneia dintre cele mai mari şi vechi firme de avocatură din Cipru, Limassol. Menționez că ariile de practică ne-au permis atragerea şi deservirea unei clientele în egală măsură străine, colaborările desfășurându-se cu cetățeni şi societăți comerciale de naționalitate daneză, turcă, cipriotă, elenă, germană, letonă şi nu în ultimul rând britanică, cu interese pe teritoriul țării noastre.
Printre principalele arii de practică în care ne desfășurăm activitatea de consultanță juridică, litigii, arbitraj, soluționare alternativă a diferendelor și de demersuri la autorități / instituții se numără dreptul civil (comercial), financiar şi fiscal, insolvență şi executări silite, dreptul imobiliar şi al construcțiilor, dreptul muncii, al achizițiilor publice şi, nu în cele din urmă, dreptul penal. Ne dorim extinderea ariei de practică în viitorul apropiat în ceea ce privește dreptul mediului şi dreptul datelor cu caracter personal (GDPR), prin atragerea de parteneriate locale cât şi străine în aceste domenii de practică.
Care sunt principiile și valorile după care vă ghidați, în activitatea de zi cu zi?
Citeam zilele trecute un articol cu privire la principiile esențiale pentru a găsi echilibrul între viața personală şi profesie şi trebuie să recunosc că, în mare parte, chiar dacă nu am spus-o sau gândit-o în maniera prezentată în articol, chintesența este aceeași, nu trebuie să muncești împotriva ta. Se întâmplă uneori ca în activitatea profesională să devii atât de focusat pe o abordare sau pe rezultat, încât sa devii obsedat de atingerea dezideratului prestabilit şi să scapi din vedere alte pârghii, soluții. Cei aproximativ 12 ani de avocatură m-au învățat de-a lungul timpului că este de preferat să ai şi momente de detașare, să privești situațiile apărute în sfera profesională şi din perspectiva instituțiilor publice sau private, a sistemului judiciar şi a clientelei cu care interacționezi, tocmai pentru a păstra un echilibru între maniera în care tu, ca avocat, poți deservi interesele clienților şi „realitatea juridică” o numesc eu, în care cei de mai sus se desfășoară.
Ați intrat în avocatură în anul 2009, într-o perioadă de criză economică profundă (PIB-ul a scăzut cu 7,1% – nr.). Cum credeți că va fi afectată societatea românească de actuala criză, generată de pandemia COVID-19?
Din păcate, aşa cum am constatat cu toţii, o serie de sectoare au fost afectate în mod definitoriu de către această criză și aici amintesc, cu titlu de exemplu, turismul (HoReCa), transporturile (aerian, terestru, feroviar) și comerţul.
Ca orice ţară afectată de pandemia coronavirus, România întâmpină şi urmează să traverseze momente economice grele. Spre deosebire de crizele economice anterioare, determinate în general de scăderea consumului, criza economică generată de apariţia noului coronavirus, are la bază şi lipsa ofertei sau a furnizării.
Ceea ce este într-adevăr îngrijorător este efectul de domino al problemelor economice pe care aceste industrii le întâmpină, prin raportare la restul lanţului economic din România. Practic, interconectarea domeniilor de activitate va face ca efectele negative să se resimtă şi în alte sectoare ale economiei, şi aceasta pregnant.
Nu cred că putem avea o măsură a impactului generat de criza COVID în România la acest moment, cu atât mai mult cu cât în aceste zile numărul îmbolnăvirilor încă fluctuează.
Însă, din estimările analiştilor reiese că peste un milion de angajaţi din industriile autohtone se află sub risc de disponibilizare sau şomaj.
Ceea ce îmi doresc să subliniez este că în toate crizele globale pe care le cunoaștem, implicarea statului prin ajutorul dat mediului economic şi individului, a făcut diferenţa în ceea ce priveşte reconsolidarea/relansarea economiei statale.
Există o serie de principii etice profesionale ce trebuie respectate de către companiile de colectare a creanțelor în relația cu debitorii persoane fizice și juridice. Câți le aplică?
Analizând cauzele pe care le-am instrumentat în ceea ce privește activitatea colectorilor de creanțe, vă pot spune că, într-adevăr, au existat cazuri în care principiile etice profesionale au fost încălcate, mergând chiar până la nerespectarea legii.
Însă, ceea ce m-a bucurat să observ este că în cazurile în care debitorii persoane fizice cât şi juridice au apelat la ajutorul profesioniștilor, instanțele de judecată au intervenit fundamental prin interpretarea şi aplicarea corectă a legislației în materie.
Cea mai benefică intervenție din domeniul judiciar a fost cea a Înaltei Curți de Casație şi Justiție a României prin pronunțarea Deciziilor 9/2016 şi 19/2018, având în vedere că activitatea de reprezentare convențională în faţa instanțelor de judecată este una necomercială, rezervată prin lege avocaților şi consilierilor juridici.
Nu mă pot pronunța cu exactitate cu privire la numărul companiilor de colectare a creanțelor care aplică principiile etice profesionale, însă din experiența profesională, pot spune că în cadrul acestor societăți există şi profesioniști care își desfășoară activitatea cu respectarea conduitei etice profesionale şi a prevederilor legale.
Interviu apărut în revista Lady Lawyer, ediția iunie 2020
