Prin Decizia penală nr. 726 din 5 iunie 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat pe medicul Constantin Ciobanu la o pedeapsă de 4 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, și a dispus obligarea în solidar a medicului Constantin Ciobanu și a Spitalului Clinic de Urgență pentru copii “M.S. Curie”, precum și a asiguratorilor acestora, la plata de daune materiale în cuantum de 100.000 Euro și, respectiv, morale, în cuantum de 100.000 Euro, precum și la plata de cheltuieli judiciare.
Constantin Ciobanu, medic primar chirurgie și ortopedie pediatrică, în calitate de medic curant, demonstrând în repetate rânduri o gravă neglijență atât în efectuarea manoperelor terapeutice cât și în supravegherea pacientei, încălcând astfel atât standardul de practică medicală în materie cât și normele de bună practică medicală ce-i erau impuse ca și angajat al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii “M.S. Curie”, i-a creat pacientei, în vârstă de 2 ani și 7 luni la data producerii evenimentului (august 2007),grave vătămări și prejudicii, cu caracter de permanență.
Analizând probatoriul administrat în cauză, în urma tratamentului greșit aplicat și supravegheat pentru o fractură de femur, Curtea arată că “în speța dedusă judecății, în mod corect judecătorul fondului a concluzionat, pe baza ansamblului materialului probator (soluție însușită și de instanța de control judiciar), că tracțiunea continuă cu benzi adezive a creat starea de pericol constând în instalarea sindromului de compartiment, cu consecința producerii leziunilor nervoase și musculare ce au necesitat 150-180 de zile îngrijiri medicale și consecințe morfofuncționale și estetice care au generat infirmitate și sluțire.”
“Probatoriul administrat în cauză dovedește fără dubiu că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporala din culpă…” (…) “Această culpă îi este imputabilă inculpatului și nu celorlalți medici care au intervenit ulterior, deoarece s-a stabilit că momentul critic de declanșare a procesului ireversibil a survenit în perioada în care pacienta ar fi trebuit să se afle sub supravegherea sa.”
Cât privește daunele materiale, Curtea ceează un precedent de extremă importanță în materie, și anume “constată că prima instanță le privește sub un mod restrictiv, fiind acordate despăgubiri doar pentru prejudiciul material de la data săvârșirii faptei până în prezent. Curtea subliniază că răspunderea civilă delictuală implică acoperirea integrală a prejudiciului, nu numai a celui prezent, dar și a celui viitor, cu condiția să fie cert” așa cum a precizat și Av. Dr. Raluca Simion (foto), avocata pacientei.
“În speța de față, Curtea constată că au fost demonstrate cu prisosință, în repetate rânduri, atât gravitatea, cât și caracterul cert al prejudiciului suferit de minoră, atât pentru prezent cât și pentru viitor, dar și certitudinea agravării pentru viitor a acestui prejudiciu”, ținând cont de toate categoriile de prejudiciu invederate: atât temporar, cât și permanent, atât deficit funcțional, cât și prejudiciu de agrement, prejudiciu estetic, prejudiciu sexual și prejudiciu de realizare în viață, constatând, de asemenea, caracterul cert evolutiv al tuturor acestor categorii de prejudiciu. În consecință, “Curtea constată că se impune a se acorda întreaga sumă de bani până la cuantumul solicitat”.
