Search
Miercuri 13 Decembrie 2017
  • :
  • :

LM organizează “Reindustrializarea României – provocări și oportunități”

Legal Magazin organizează joi, 28 septembrie 2017, la CCIR Business Center, conferința națională „Reindustrializarea României – provocări și oportunități”.


Parteneri: Farmec SA, My Business Consultant, APITSIAR, PIAROM, ELVA Group, Asociaţia Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România

Prezentare

Comisia Europeană a demarat în toamna anului 2012, la iniţiativa ex-vicepreşedintelui Antonio Tajani (actualmente Președintele Parlamentului European), un amplu proiect de reindustrializare numit „Mission Growth“.

Jean Claude Juncker declara ȋn iulie 2014 în Parlamentul European cǎ avem nevoie de o reindustrializare a Europei şi de reducerea șomajului (sunt peste 25 de milioane de şomeri ȋn UE, mulţi dintre ei tineri), printr-un program de investiţii public/privat de 315 de miliarde de euro ȋn următorii trei ani (Fondul European pentru Investiţii Strategice -EFSI), potențând resursele bugetului UE şi ale Băncii Europene de Investiţii cu fonduri din partea sectorului privat, cu scopul de a construi reţele de energie, transport şi Internet de bandă largă şi clustere ndustriale.

Statele membre ale Parlamentului European și-au exprimat suportul pentru o strategie industrială europeană prin concluziile Raportului Consiliului European care face apel la întărirea și modernizarea bazei industriale a UE (15 decembrie 2016) și prin Rezoluția Parlamentului European pentru o politică europeană de reindustrializare (5 octombrie 2016).

Politica industrială din UE vizează reindustrializarea și dezvoltarea unor ramuri de vârf tehnologic, cu ajutorul cercetării-inovării, clusterelor, parcurilor industriale și hub-urilor inovative, și ar trebui să fie una cu caracter orizontal, mai puțin sectorial,cu excepția energiei, și să includă o gamă largă de instituții, politici, instrumente menite să sprijine libera concurență, să încurajeze inovația și să faciliteze schimbările structurale necesare ȋn industrie.

Suntem pe locul şase în UE, ca pondere a industriei în PIB

Potrivit Eurostat, țara noastră se afla în 2015 pe locul şase în UE ca pondere a industriei în PIB, cu 26,4% (în 1995 aveam un procent de 31,7%), sub Irlanda, Cehia, Ungaria, Slovenia și Slovacia), dar peste Germania, Franţa sau Italia.

România a fost alături de Polonia țara socialistă europeană cu cea mai dezvoltată și diversificată industrie grea. Spre deosebire însă de Polonia, România nu a știut să-și valorifice acel potențial după 1990. Reindustrializarea ar trebui să clarifice în ce măsură mai putem recupera în condiții de modernizare și competitivitate ceea ce am pierdut prin salvarea unor capacități încă existente (metalurgie, chimie, lemn, material de construcție, minerit, armament, etc.).

România este a patra țară europeană (inclusiv Rusia) din punctul de vedere al potențialului de resurse minerale și energetice. Cum se prefigurează structura industrială din punctul de vedere al nevoii financiare de exploatare a acestor resurse în condițiile restricțiilor de mediu?

În orice metodă de analiză, cel mai important avantaj comparativ al României va fi același: potențialul agricol. Ce tip de corelație fiscală, ecologică și infrastructurală trebuie stabilită între agricultură și industriile conexe pe de o parte, și industriile grele chimice și de utilaje agricole, pe de altă parte ?

Ce avantaj sau ce pierdere va avea România dacă va deveni unul dintre principalele puncte ale Uniunii Europene de localizare a industriei grele prelucrătoare de resurse minerale și energetice.Va crește și mai mult dependența de vestul european? Va putea dezvolta România ramuri ale industriei grele care să conceapă și să producă în țară utilajele necesare exploatării resurselor ei naturale ?

În condițiile în care România nu are capacitate financiară și nu va fi capabilă pe termen lung să facă investiții proprii în reindustrializare, având în prezent o industrie grea de tip manufacturiero-asamblatoare fără potențial propriu de cercetare-dezvoltare, care este prioritatea viitorilor ani : punerea rapidă în exploatare a unor resurse naturale cu avantaj de redevență sau ridicarea nivelului tehnic și de competitivitate a unor ramuri industriale cu actuală vocație de export (auto și piese auto)?

Creșterea economică s-a bazat pe consum, dar urmează o încetinire ciclică

Cea mai recentă estimare INS arată că economia României a crescut cu 5,7% în primul trimestru al anului 2017, cel mai probabil pe fondul unui avans al consumului. În decursul ultimilor 3 ani, consumul a reprezentat principalul motor de creștere al economiei.

În această perioadă, vânzările cu amănuntul au crescut cu 5,5% în medie pe an, numărul de tranzacții imobiliare a crescut în medie cu 6% pe an, iar stocul total de mașini înmatriculate a crescut în medie cu 5,2% pe an.

Cu toate acestea, accelerarea consumului a fost generată de o serie de factori tranzitorii: cota de TVA a fost redusă de la 24% la 19%, respectiv 9% pentru produsele alimentare, salariul mediu a crescut cu 26% în perioada 2015-2016, iar ratele de dobândă au coborât la minime istorice. Luând în calcul presiunea înregistrată la nivel fiscal, modelul de creștere economică a României bazat pe consum pare să fie nesustenabil.

Producția industrială nu poate compensa încetinirea consumului

Prin comparație, producția industrială a crescut în medie cu doar 2,7% pe an în perioada 2015-2016. La nivel fundamental, producția industrială din România poate să se dezvolte pe 3 canale: identificarea unor noi parteneri comerciali, creșterea economică a partenerilor deja existenți (în special Uniunea Europeană) și creșterea cotei de piață în ciclul de producție al partenerilor deja existenți.

Perioada post-criză a fost caracterizată de dezvoltarea bazată pe cel de-al treilea canal, însă am ajuns la punctul în care această creștere este frânată de lipsa de resurse din România. Infrastructura deficitară a dus la o aglomerare a producătorilor în zona de Vest a țării, aceștia încercând să folosească și infrastructura de transport a țărilor vecine.

Macro-regiunea de Vest are în prezent cea mai mare suprafață de spații industriale și de depozitare după București (peste 370.000 mp), respectiv 21 de centre de producție auto. De asemenea, aglomerarea centrelor de producție în zona de Vest a generat o puternică presiune asupra pieței muncii în regiune.

Conform datelor Manpower Talent Shortage Survey, România se află pe locul 3 la nivel mondial în privința deficitului de forță de muncă.

Problema s-a acutizat pentru angajații din industria prelucratoare. România are două soluții pentru a ieși din această capcană a resurselor: să dezvolte infrastructura de transport pentru a permite investitorilor să adauge facilități de productie în centrul, sudul și estul țării și să încurajeze mobilitatea forței de muncă.

În absența acestor politici, discrepanțele la nivel regional se vor accentua, iar investițiile străine nu vor accelera.

Conferința cu tema REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI – PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI își propune să prezinte modele de succes în procesul de reindustrializare și să fie un integrator de propuneri / sugestii / soluții privind consolidarea acestui proces.

 Teme de discuție

  • Ce tip de industrie va caracteriza economia României în viitor?;
  • Cum încurajăm companiile locale și multinaționale să producă în țară o serie de echipamente pe care le importăm în prezent?;
  • Parcuri industriale de succes;
  • Rolul administrațiilor locale și a administrației centrale în stimularea atragerii de investitori/producători în parcurile industrial;
  • Sprijinirea parteneriatelor public-private în ceea ce privește cercetarea științifică în domeniul industrial;
  • Sprijinirea și încurajarea parteneriatelor dintre instituțiile publice de învățământ și angajatorii privați, în scopul angajării absolvenților acestora;
  • Finanțarea procesului de reindustrializare.

Vorbitori

Sesiunea I

Paula Pîrvănescu, Secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat;

Mircea Turdean, Director General, FARMEC SA;

Vasilica Baciu, Director, Direcția pentru servicii comunitare de utilități publice și parcuri industrial, din cadrul MDRAPFP (Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene);

Corneliu Sglimbea, Secretar General, Asociaţia Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR);

Ion Ghizdeanu, Președintele Comisiei Naționale de Prognoză, “Modificările structurale din industria românească după criză și perspective”.

Sesiunea a II-a

Cristian Pârvan, Președinte, Patronatul investitorilor Autohtoni – PIAROM;

Victor Trăistaru, Senior Consultant, MyBusiness Consultants;

Francois Renaut, Consultant Senior, Cabinet Taransaud-Renaut, Paris;

Costin Bănică, Head of Industrial Agency, JLL Romania.

Audiența

  • Directori generali de companii românești și multinaționale;
  • reprezentanți ai camerelor de comerț bilaterale și ai consulatelor economice; administratori/manageri ai parcurilor industriale;
  • reprezentanți ai consiliilor județene și ai consiliilor locale care sunt acționari în parcurile industriale din regiunile lor;
  • consultanți fiscali; avocați;
  • experți în fonduri europene și în ajutoare de stat;
  • asociații patronale și profesionale;
  • mass-media.

 Agenda

08:45 – 09:30 – Înregistrarea participanților

09:30 –11:30 – Sesiunea I

11:30 – 12:00 – Pauza de cafea & Networkong & discuții cu presa

12:00 – 14:00 – Sesiunea a II-a

14:00 – 15:00 – Prânz

Contact:

Mircea Fica, Senior Editor, Legal Magazin; 0732.903.216, mircea.fica@legalmagazin.ro

Roxana Biga, Sales Manager, Legal Magazin; 0736.366.192, office@legalmagazin.ro

Pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să descărcați și să completați Formularul de înscriere, urmând ca acesta să fie trimis la una dintre adresele de contact, anterior menționate.


Formular de Inscriere Conferinta


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *