La un an de la intrarea in vigoare a Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat (“Legea PPP”), Guvernul a aprobat Ordonanta de Urgenta nr. 104/2017 (“OUG 104”) in vederea modificarii Legii PPP.
„De la data intrarii in vigoare a Legii PPP si anume 25 decembrie 2016, prevederile sale nu au putut fi puse in practica deoarece normele de aplicare nu au fost aprobate de Guvern desi, potrivit prevederilor Legii PPP, Ministerul Finantelor Publice ar fi trebuit sa intocmeasca legislatia de aplicare si sa o supuna aprobarii Guvernului in termen de 90 zile de la intrarea in vigoare a Legii PPP”, subliniaza Raluca Botea, Coordinator Public Procurement & PPP Practice, Noerr.
Fara a incerca sa prezentam in mod exhaustiv toate modificarile aduse de OUG 104, in randurile de mai jos facem referire la aspectele cele mai relevante:
1. Principiile mecanismului unui parteneriat public-privat (“PPP”)
OUG 104 stipuleaza faptul ca mecanismul unui PPP trebuie sa fie caracterizat de urmatoarele principii:
• cooperarea dintre partenerul public si partenerul privat;
• durata lunga de derulare a raporturilor contractuale care sa permita partenerului privat recuperarea costurilor investitiei efectuate, a costurilor in legatura cu exploatarea, precum si realizarea unui profit rezonabil;
• finantarea realizarii investitiei in proportie de 50% din fonduri private;
• distribuirea riscurilor intre partenerul public si partenerul privat, in functie de capacitatea partenerului public de a gestiona si controla un anumit risc.
Elementele unui PPP vor fi detaliate suplimentar de normele de aplicare.
2. Organizarea societatii de proiect
OUG 104 stipuleaza ca societatea de proiect trebuie organizata sub forma unei societati pe actiuni.
OUG 104 reglementeaza o derogare de la prevederile Legii societatilor nr. 31/1990, stipuland ca societatea pe actiuni poate fi constituita de un actionar (Legea societatilor prevede cel putin 2 actionari).
Necesitatea ca societatea de proiect sa fie organizata sub forma unei societati pe actiuni nu a fost explicata de reprezentantii Ministerului de Finante Publice, in special avand in vedere ca Legea PPP a prevazut ca societatea de proiect poate fi constituita sub orice forma stipulata de Legea societatilor.
3. Clarificarea contributiei partenerului public
OUG 104 stipuleaza faptul ca partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati, in conditiile specificate in documentatia de atribuire si in contractul de parteneriat public-privat:
• constituirea anumitor drepturi in favoarea societatii de proiect;
• aporturi in numerar la capitalul social al societatii de proiect, in cazul parteneriatului public-privat institutional;
• asumarea unor obligatii privind etapele premergatoare executiei investitiei, precum: cheltuieli privind exproprierile necesare implementarii proiectului, cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investitii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obtinerea avizelor, autorizatiilor si acordurilor prevazute de lege; cheltuieli de expertiza, proiectare, asistenta tehnica;
• asumarea unor obligatii de plata fata de societatea de proiect, altele decat cele de la punctul de mai sus.
Pana la receptia de la momentul finalizarii investitiei, contributia partenerului public se considera avans. In vederea garantarii avansului, partenerul privat are obligatia de a prezenta partenerului public un instrument de garantare emis de o banca sau de o societate de asigurari.
4. Garantiile oferite finantatorilor
Partenerul privat si/sau societatea de proiect pot acorda garantii in favoarea finantatorilor, garantiile urmand a fi in vigoare pe durata contractului de parteneriat public-privat (cum a fost de asemenea stipulat anterior), insa incetarea acestora in cazul rezilierii inainte de termen a contractului este prevazuta in mod expres, fara stipularea obligatiei noului partener privat de a le prelua.
De asemenea, posibilitatea partenerului privat de a garanta cu actiunile sale detinute in societatea de proiect nu mai este prevazuta.
5. Etapele necesare pentru incheierea unui contract PPP
Etapele necesare pentru incheierea unui contract PPP au fost detaliate si constau din:
• intocmirea studiului de fezabilitate;
• obtinerea aprobarii pentru studiul de fezabilitate de la autoritatile locale si centrale;
• transmiterea contractului PPP catre Institutul National de Statistica pentru a fi analizat daca respecta metodologiile europene;
• organizarea procedurii de selectare a partenerului privat;
• inchiderea financiara a proiectului.
Continutul si procedura de realizare a studiului de fezabilitate vor fi detaliate de normele de aplicare.
Procesul de aprobare a proiectelor PPP cuprinde mai multe formalitati care trebuie indeplinite.
Astfel, proiectele dezvoltate de autoritatile centrale trebuie aprobate:
• de autoritatea principala de autorizare a creditelor, in cazul proiectelor care, conform metodologiei europene, nu se incadreaza in sectorul administratiei publice;
• de Guvern, in virtutea memorandumului, in cazul proiectelor care, conform metodologiei europene, se incadreaza in sectorul administratiei publice pe baza opiniei emise de Ministerul Finantelor Publice.
Proiectele dezvoltate de autoritatile locale trebuie aprobate:
• de autoritatile deliberative ale administratiei publice locale, in cazul proiectelor care, conform metodologiei europene, nu se incadreaza in sectorul administratiei publice;
• de Comisia de autorizare a contractelor PPP, in cazul proiectelor care, conform metodologiei europene, se incadreaza in sectorul administratiei publice.
Atributiile si functionarea Comisiei vor fi aprobate prin hotarare de Guvern, urmand ca procesul de aprobare sa fie detaliat in normele de aplicare.
6. Transferul de drepturi asupra bunurilor publice si private detinute de partenerul public
OUG 104 stipuleaza ca partenerul public poate transfera un drept de concesiune asupra bunurilor publice si private detinute de acesta, drepturi de superficie, drepturi de servitute sau drepturi de folosinta, fara a fi obligat sa parcurga o procedura de atribuire diferita de cea reglementata de Legea PPP.
Partenerului privat sau societatii de proiect nu le este permis sa subconcesioneze toate sau o parte din bunurile, serviciile sau lucrarile concesionate si nici sa transfere indeplinirea contractului PPP catre alte persoane, cu exceptia unor cazuri specifice, reglementate de lege.
Clarificarea mentionata mai sus si inclusa in Legea PPP este necesara luand in considerare faptul ca, potrivit dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, autoritatea publica are obligatia de a atribui contractul de concesiune, de regula, prin implementarea unei proceduri de licitatie.
7. Concluzii
Legea PPP constituie primul pas in dezvoltarea proiectelor PPP, cu toate acestea, nu ar trebui uitat faptul ca aplicarea coerenta a acestei Legi depinde, in mare masura, si de legislatia care guverneaza aplicarea sa.
Legislatia pentru aplicarea sa este foarte importanta dat fiind faptul ca Legea PPP prevede ca mecanismul parteneriatului public-privat si conditiile in care partenerul public isi asuma raspunderea pentru proiect vor fi detaliate de aceasta legislatie.
Legea de aprobarea OUG 104 a fost trimisa in Parlament, aceasta urmand a fi discutata in comisiile parlamentare, si nu este exclus ca legea de aprobare sa aduca la randul sau modificari si completari Legii PPP.
Noerr este o societate de avocatura internationala de prim rang, cu birouri in Germania, Londra, New York, Bruxelles, Alicante si Europa Centrala si de est, precum si in Rusia.
Noerr inseamna excelenta si gândire antreprenoriala. Echipele formate din profesionisti si caractere puternice ofera solutii celor mai complexe si sofisticate provocari juridice. Respectând acelasi set de valori, cei peste 500 de avocati si consultanti din cadrul Noerr urmaresc un singur scop: succesul clientilor lor. Fiind o societate de avocatura europeana de prim rang, Noerr este bine reprezentata si la nivel international, cu birouri proprii in 11 tari si o retea de societati de avocatura “best friends” in intreaga lume.
