Articol de Mihaela Matei, Coordonator proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc, EY România
Dacă ne uităm la indicatorii referitori la IMM-uri în România, deși acestea angajează aproape la fel de multe persoane ca media UE, valoarea adăugată de aceste companii în economie este sub media UE, ceea ce indică o productivitate scăzută a forței de muncă. De asemenea, deși cifra de afaceri a IMM-urilor a reprezentat, în 2012, 58% din valoarea totală a veniturilor firmelor din România, profitul reprezintă doar 32% relativ la valoarea totală, ceea ce indică o profitabilitate scăzută a IMM-urilor locale. O explicație ar putea fi rata mare a firmelor care au ca obiect de activitate comerțul (42% dintre IMM-uri, conform SBA fact sheet, realizat de Comisia Europeană).
Privind acești indicatori, devine evident faptul că nu e suficient să ne concentrăm pe cifre ca numărul de firme create în fiecare an, distribuția pe gen și vârstă, densități la nivel național, pe regiuni geografice sau la nivel rural versus urban, ci trebuie să începem să ne concentrăm și pe indicatori de eficiență și competitivitate în susținerea acordată IMM-urilor. Iar acești indicatori se vor îmbunătăți atunci când gradul de educație antreprenorială va crește și atunci când nu se va mai discuta atât de mult despre IMM-uri, ci mai ales despre motorul lor, antreprenorii.
Pentru a fi competitivi, aceștia vor trebui să știe într-o măsură din ce în ce mai mare cum să își aleagă angajații potriviți, ce indicatori financiari să urmărească, de ce este nevoie de un business plan sau de construirea unui brand, iar exemplele pot continua.
Această nevoie este recunoscută în primul rând chiar de antreprenori, care consideră ca al doilea cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România este lipsa educației antreprenoriale (conform Barometrului antreprenoriatului românesc 2013, realizat de EY).
Sunt necesare investiții în cercetare și dezvoltare
În România, rata de ocupare a persoanelor aflate între 20-64 de ani este de doar 63,9%, sub media Uniunii Europene (EU27), conform datelor Eurostat pe anul 2013. Tot în România, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare reprezintă 0,49% din PIB (nivelul anului 2012, conform Eurostat), mult sub media UE de 2,1%.
De asemenea, 42% dintre români trăiesc cu riscul sărăciei sau al excluziunii sociale, iar 30% din populație trăiește în condiții de sărăcie severă, de trei ori mai mult decât media UE27.
Aceștia sunt trei din cei cinci indicatori care sunt urmăriți în strategia de creștere a României, parte din strategia Europe 2020, și sunt cei trei indicatori în care antreprenorii pot ajuta prin crearea de locuri de muncă, prin investiții în cercetare și dezvoltare și prin dezvoltarea de afaceri sociale și prin inițiativă, primul factor al schimbării.
