Search
Vineri 18 Octombrie 2019
  • :
  • :

ONRC a fost desemnat ca fiind cea mai transparentă instituție din România

Interviu cu Valentina Burdescu, Director General, ONRC

“Instituția noastră este deschisă inițiativelor primite din partea antreprenorilor, autorităților/instituțiilor publice, care pot conduce la dezvoltarea mediului de afaceri local, educarea antreprenorială și financiară fiind esențiale într-o economie stabilă.”

Cum caracterizaţi anul 2016 din punctul de vedere al activităţii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului?

În anul 2016 s-a asigurat derularea optimă a activităţii şi s-a continuat dezvoltarea şi îmbunătăţirea acesteia, atât la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cât şi la nivelul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, având ca finalitate creşterea calităţii serviciilor destinate solicitanţilor.

În aceste condiții, putem spune că a fost un an al provocărilor, în care instituția noastră a reușit să desfășoare o serie de activități semnificative, cu titlu de exemplu putând fi amintite: implementarea proiectului “GHIŞEUL EXPRES” pentru preluarea cererilor de înregistrare în registrul comerţului la nivelul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, cu rol de a reduce considerabil timpii de aşteptare la ghișeu; pregătirea implementării Legii nr.182/2016 pentru aprobarea O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale; înfiinţarea, în cadrul Buletinului Procedurilor de Insolvență, a secțiunii „Debitori – persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi”, conform Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice; aplicarea la programele europene CEF (Connecting European Facility) pentru implementarea interconectării proiectului privind dezvoltarea Buletinului Procedurilor de Insolvenţă conform Regulamentului 848/UE/2015 privind procedurile de insolvență; aplicarea pentru obținerea de fonduri într-un consorțiu multinațional, împreună cu Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Informatică din România, la programele CEF (Connecting European Facility), secțiunea Horizon 2020;            aplicarea la programele de finanțare europeană prin programul CEF (Connecting European Facility) pentru implementarea proiectului privind interconectarea Registrului Comerțului conform Directivei 2012/17/UE din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2005/56/CE şi 2009/101/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte interconectarea registrelor centrale, ale comerţului şi ale societăţilor.

Ce taxe şi tarife a eliminat Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 1/2017 privind eliminarea a 102 taxe?

Începând cu data de 1 februarie 2017, următoarele operațiuni se efectuează cu titlu gratuit: Cerere de înregistrare în registrul comerţului – persoane juridice PJ (cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe propria răspundere); Cerere de înregistrare în registrul comerţului – persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale – PFA, II, IF (cuprinde: înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe propria răspundere);

Cereri menţiuni simple: cerere verificare disponibilitate/rezervare denumire firmă – PJ/PFA, II, IF; cerere verificare disponibilitate/rezervare denumire emblemă – PJ; declaraţie model 1 – PJ/PFA, II, IF; declaraţie model 2 – PJ/PFA, II, IF; declaraţie model 3 – PJ/PFA, II, IF; cerere de radiere – PJ/PFA, II, IF; cerere de menţiune operaţiune unică – PJ; cerere de menţiuni – PFA, II, IF; cerere depunere şi menţionare acte – PJ; cerere depunere şi menţionare acte – PFA, II, IF; cerere depunere situaţii financiare – PJ; cerere eliberare duplicat – PJ/PFA, II, IF; cerere îndreptare erori materiale – PJ; cerere îndreptare erori materiale – PFA, II, IF; cerere de preschimbare a certificatului de înmatriculare – PJ/PFA, II, IF; cerere înregistrare în registrul comerţului – numire lichidator potrivit art. 31 alin. (4) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare – PJ; cerere înregistrare în registrul comerţului – numire lichidator potrivit art. 237 alin. (7) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – PJ; cereri menţiuni complexe: cerere de menţiuni cu două sau mai multe operaţiuni – PJ;

Ce taxe percepe în continuare şi ce tarife aplică Registrul Comerţului în momentul de faţă?

Potrivit prevederilor Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cursul exercitării activităţii lor sau la încetarea acesteia, persoanele fizice sau juridice prevăzute de lege au obligaţia de a solicita înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege. Pentru aceste operaţiuni nu se percep taxe şi tarife.

În privința documentelor pentru care legea prevede condiția cumulativă de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a sau a VII-a, tarifele de publicare sunt cele aprobate prin H.G. nr. 156/2017, care se aplică începând cu data de 1 aprilie 2017.

Oficiul registrului comerţului eliberează, pe cheltuiala persoanei care a înregistrat cererea, informaţii, extrase de registru şi certificate constatatoare despre datele înregistrate în registrul comerţului, precum şi certificate constatatoare că un anumit act sau fapt este ori nu este înregistrat, copii şi copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru şi de pe actele prezentate, pentru care se percep tarife, al căror cuantum este stabilit prin H.G. nr. 902/2012 privind aprobarea taxei şi tarifului pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, modificată prin H.G. nr. 425/2014.

Consideraţi necesară modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunal?

Prin Ordinul ministrului justiției nr. 2207/C din 8 iunie 2016 a fost aprobată ultima modificare a  Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.082/C/2014, ţinând cont de dispoziţiile Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, cu modificările ulterioare.

Până la intervenția altor modificări legislative, cu incidență asupra modului de organizare a instituției noastre și raportat la dinamica activității și volumul operațiunilor la oficiile registrului comerțului, nu apreciem ca oportună o nouă modificare a ROF.

Ce prevede Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 cu privire la ONRC?

Referitor la obiectivul strategic: B.3.  Consolidarea capacităţii administrative a Ministerului Justiţiei şi instituţiilor din subordinea şi din coordonarea sa:

B.3.12. Consolidarea capacităţii instituţionale a ONRC, a sistemului registrului comerţului şi a sistemului informatic integrat al ONRC prin: îmbunătăţirea cadrului legislativ ce reglementează activitatea de înregistrare în registrul comerţului şi dezvoltarea instituţională necesară aplicării viitoarelor soluţii legislative;

B.3.13. Reglementarea, dezvoltarea şi implementarea soluţiei privind buletinul electronic al registrului comerţului şi arhivarea electronică a documentelor gestionate de ONRC;

B.3.14. Extinderea Buletinului procedurilor de insolvenţă;

B.3.15. Dezvoltarea şi implementarea soluţiilor privind extinderea, optimizarea, dezvoltarea şi interconectarea portalului de servicii on-line şi a sistemului informatic integrat al ONRC cu sistemul ECRIS instanţe şi parchete, portalul e-Justice şi alte sisteme [inclusiv soluţii privind servicii de Business Continuity şi Disaster Recovery (DR), sistem de securitate cibernetică pentru sistemul informatic integrat şi serviciile informatice ale ONRC];

B.3.16. Dezvoltarea resurselor umane ONRC prin suplimentarea schemei de personal;

B.3.17. Formarea profesională a personalului ONRC (integrat la nivelul Ministerului Justiţiei);

B.3.18. Elaborarea şi implementarea de soluţii de management al calităţii la nivelul ONRC;

B.3.19. Asigurarea infrastructurii hardware ONRC;

Ce măsuri de simplificare a procedurilor ce ţin de Registrul Comerţului au fost luate în ultimul timp de instituţia pe care o conduceţi?

Implementarea proiectului “GHIŞEUL EXPRES” pentru preluarea cererilor de înregistrare în registrul comerţului la nivelul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, cu rol de a reduce considerabil timpii de aşteptare la ghișeu; acest ghișeu este destinat solicitanţilor corect şi complet informaţi asupra operaţiunilor pe care doresc sa le efectueze, în vederea depunerii documentaţiei, prin care se elimină verificarea prealabilă la ghişeu (factorul uman);

Implementarea și îmbunătățirea Serviciului online de verificare disponibilitate si rezervare denumire firma, pus la dispoziția solicitanților prin portalul Oficiului Național al Registrului Comerțului, pentru verificarea denumirilor propuse spre a fi rezervate și, în caz de disponibilitate a denumirii, pentru obținerea online a dovezii de rezervare a denumirii firmei;

Implementarea Legii nr. 182/2016 pentru aprobarea O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, act normativ care a înlăturat confuzia între profesiile exceptate de la aplicare, a căror funcţionare este reglementată prin legi speciale şi cele exceptate datorită restricţiilor de desfăşurare sau interdicţiei pentru liberă iniţiativă, clarificându-se, astfel, cele 3 categorii la care actul normativ face referire,  respectiv: legea se aplică pentru accesul la activităţile economice din economia naţională, astfel cum sunt prevăzute în Nomenclatorul CAEN, prin înregistrarea în registrul comerţului şi să autorizarea funcţionării; excepţiile de la lege: profesiile liberale şi reglementate;       profesiile pentru care, prin lege, sunt instituite anumite restricţii de desfăşurare ori alte interdicţii şi acelor activităţi interzise expres prin lege pentru libera iniţiativă.”

Totodată, s-a unificat procedura de înregistrare cu cea prevăzută de O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: stabilirea competenţei de soluţionare a directorului ORCT/persoanei desemnate, prin rezoluţie motivată, executorie; condiţiile de amânare a soluţionării şi de publicare a rezoluţiei de amânare; termenele de soluţionare, amânare şi eliberare; calea de atac a plângerii, cu excepţia instanţei competente, care este judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al solicitantului, unde cauza se judecă în condiţiile dreptului comun.

Referitor la condiţiile pentru înregistrarea ca PFA, titular de întreprindere individuală sau reprezentant al întreprinderii familiale: legea înlătură condiţia de vârstă şi corelează prevederile cu cele ale legii generale, stabilind condiţia deţinerii capacităţii depline de exerciţiu, ceea ce implică aplicarea şi a art. 39 şi art. 40 din Codul civil, respectiv posibilitatea înregistrării minorului căsătorit sau a capacităţii depline de exerciţiu anticipată; pentru condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) – c), Anexa prevede un document nou, şi anume: „Declaraţie pe propria răspundere olografă privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru desfăşurarea activităţilor ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială.”

Referitor la sediul profesional: actul care se prezintă este înscrisul care atestă dreptul de folosinţă asupra imobilului cu destinaţie de sediu profesional/punct de lucru, reprezentat de orice act juridic care conferă dreptul de folosinţă şi/sau atestă afectaţiunea specială a spaţiului, în fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul; acordul asociaţiei de proprietari nu se solicită în cazul în care se depune declaraţie pe proprie răspundere, sub semnătură privată, că la sediul profesional nu se desfăşoară activitate economică.

Declaraţia pe proprie răspundere nu este asimilată cu declaraţia depusă potrivit Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, care poate privi autorizarea desfăşurării activităţilor în afara sediului profesional şi a sediilor secundare sau la sedii secundare; corelarea prevederilor privind schimbarea sediului profesional în alt judeţ cu procedura instituită pentru persoanele juridice de art. 6 alin. (11) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 182/2016 aduce și o serie de modificări, aplicabile separat persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale:

Persoana fizică autorizată: poate introduce în obiectul de activitate şi autoriza cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN; poate desfăşura activităţile singură sau împreună cu cel mult 3 persoane angajate cu contract individual de muncă; prevederea nu include în acest număr soţul/soţia care participă în mod obişnuit la activitatea PFA, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere;

Întreprinderea individuală: poate introduce în obiectul de activitate şi autoriza cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN; poate desfăşura activităţile singură sau împreună cu cel mult 8 persoane angajate cu contract individual de muncă; prevederea nu include în acest număr soţul/soţia care participă în mod obişnuit la activitatea PFA, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere.

Întreprinderea familială: se modifică termenul în care orice membru poate solicita înregistrarea în registrul comerţului, dacă reprezentantul nu formulează cererea în 15 zile de la încheierea acordului de constituire, dar nu mai târziu de 20 zile de la acesta; reprezentantul va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată, semnată de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu deplină şi reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă;

Legea instituie, la art. II, alin. (1), un termen de 2 ani de la intrarea în vigoare în care persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale care au în obiectul de activitate mai mult de 5, respectiv 10 clase de activităţi pot solicita oficiului registrului comerţului competent modificarea, în mod corespunzător, a menţiunilor din registrul comerţului.

Dat fiind că se menţine posibilitatea ca o persoană înregistrată ca PFA să ceară schimbarea statutului juridic dobândit şi autorizarea ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale, PFA poate opta pentru modificarea formei de organizare.

Modificarea menţiunilor referitoare la obiectul de activitate şi emiterea noilor certificate de înregistrare se realizează, pe baza cererii depuse potrivit celor de mai sus, de oficiul registrului comerţului, cu titlu gratuit.

Sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiei de modificare a obiectului de activitate potrivit celor de mai sus este radierea din oficiu din registrul comerţului, cu publicarea, 30 de zile înainte de împlinirea termenului, a listei cu persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale care nu şi-au îndeplinit această obligaţie pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi la sediul fiecărui oficiu al registrului comerţului, urmată de radierea din oficiu a acestora, în termen de 60 de zile.

Ce măsuri în ceea ce priveşte interconectarea registrelor centrale, ale comerţului şi ale societăţilor consideraţi că trebuie luate în perioada următoare?

În vederea creşterii accesului întreprinderilor din România la informaţii despre întreprinderile partenere de afaceri din state membre UE şi asigurarea interconectării cu registrele comerţului din statele membre, s-a contractat aplicația (2016-RO-IA-0041) – “Romanian Electronic System for Interconnection of National Trade Register Office with BRIS” pentru implementarea Directivei Europene 2012/17/UE, prin apelul „Programului de lucru 2016” (Working programme 2016) din cadrul Programului European „Facilități pentru conectare europeană” (Connecting European Facility –CEF), program coordonat de Direcția Generală DG CONECT – acord de finanțare CE – ONRC semnat.

După data de 7 iulie 2017, pentru identificare, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerţului din statele membre prin sistemul de interconectare, persoanele fizice şi juridice înregistrate în registrul comerţului vor avea şi un identificator unic la nivel european (EUID), care include elementul de identificare al României, elementul de identificare al registrului naţional, numărul persoanei din registrul respectiv şi, dacă este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare.

Structura identificatorului unic la nivel european (EUID) se va aproba, potrivit prevederilor Legii nr. 152/2015, prin ordin al ministrului justiţiei.

Credeţi că este utilă creşterea transparenţei în privinţa informaţiilor de interes public referitoare la activitatea, procedurile şi actele specifice ONRC-ului?

În cursul anului 2016, la nivelul instituției a fost implementat Memorandumul cu tema: „Creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public”, fiind operate o serie de modificări, respectiv: informaţia de pe site a fost structurată în acord cu prevederile documentului şi au fost publicate informaţii suplimentare faţă de cele deja existente referitoare la organizarea instituţiei, agenda directorului general, achiziţiile publice, formularele tip, datele de contact ale instituţiei etc.; site-ul a fost accesibilizat pentru persoanele cu dizabilităţi.

În urma verificării implementării O.U.G. nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ONRC a fost desemnat ca fiind cea mai transparentă instituție din România.

Care sunt principalele reclamaţii, dacă acestea există, făcute de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale în privinţa procedurilor şi actelor de la Registrul Comerţului?

Legislația și formularele utilizate pentru înregistrarea în registrul comerțului a PFA, ÎI, ÎF sunt simplificate, motiv pentru care nu ne confruntăm cu reclamații ale acestor categorii de profesioniști.

Ce noi activităţi consideraţi că trebuie reglementate în privinţa competenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului?

 Înfiinţarea Registrului Beneficiarilor Reali pentru societăţile înregistrate în registrul comerţului, ca efect al transpunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Reglementarea profesiei de registrator de registrul comerţului, prin adoptarea Legii privind registratorii de registru și activitatea de înregistrare în registrul comerțului, ceea ce va conduce la simplificarea formalităților de înregistrare în registrul comerțului a profesioniștilor care au această obligație.

Are Oficiul Național al Registrului Comerțului şi activități finanțate integral din venituri proprii? Care ar fi acestea?

Prin H.G. nr. 811/2016 s-a aprobat înfiinţarea pe lângă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a  următoarelor activităţi finanţate integral din venituri proprii:

a) editarea şi consultarea în sistem electronic de culegeri de practică şi reviste în domeniul registrului comerţului şi al buletinului procedurilor de insolvenţă;

b) organizarea de seminare şi conferinţe în domeniul registrului comerţului şi al buletinului procedurilor de insolvenţă; efectuarea de studii, proiecte şi altele asemenea;

c) realizarea de lucrări statistice, sintetice sau analitice, pe două sau mai multe criterii, în domeniul registrului comerţului şi al buletinului procedurilor de insolvenţă;

d) realizarea de analize/rapoarte specializate, analize generale, sectoriale sau de conjunctură, în domeniul registrului comerţului şi al buletinului procedurilor de insolvenţă, pentru mediul de afaceri, cetăţeni, alte persoane interesate.

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor prevăzute mai sus şi tariful perceput pentru prestarea acestora, fundamentat pe tip de activitate, sunt cuprinse în proiectul de ordin, care a fost transmis, în vederea aprobării, Ministerului Justiţiei.

În câte procese a fost/este parte sau a fost citat Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi/sau oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale în decursul anului 2016 şi începutul anului 2017?

În anul 2016, Oficiul Național al Registrului Comerțului, în nume propriu sau prin oficiile registrului comerțului, a fost parte sau a fost citat în 16322 cauze, dintre care 9305 acțiuni de dizolvare judiciară și 5244 acțiuni de radiere, formulate de ONRC, în temeiul competențelor legale, iar de la începutul anului 2017 până la data de 12.06.2017, în 7400 dosare, din care 4841 acțiuni de dizolvare judiciară și 1611 acțiuni de radiere, formulate de ONRC, în temeiul competențelor legale.

Care este scopul amplasării la Registrul Comerţului a unui stand al Bursei de Valori Bucureşti? Există şi alte iniţiative în acest sens?

Protocolul semnat de ONRC cu Bursa de Valori București şi cu Casa de Brokeraj Prime Transaction, la data de 28 aprilie 2017, are ca obiect derularea unei campanii de informare a antreprenorilor români, prin intermediul unui program-pilot, în vederea susținerii accesului companiilor la surse de finanțare și la dezvoltarea echilibrată a României.

În acest sens, în perioada 1 mai 2017–1 decembrie 2017, la sediul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, Bursa de Valori București și Casa de Brokeraj Prime Transaction vor asigura materiale informaționale și prezența unui specialist care va oferi informații despre proiectele derulate de BVB și partenerii săi pentru promovarea educației antreprenoriale și financiare.

Pe parcursul derulării acestui proiect, sperăm ca un număr cât mai mare de persoane să fie interesate de această inițiativă și să beneficieze de informații valoroase, care să le fie utile în promovarea și în creșterea propriilor afaceri, contribuind, astfel la dezvoltarea mediului de afaceri din România.

Instituția noastră este deschisă inițiativelor primite din partea antreprenorilor, autorităților/instituțiilor publice, care pot conduce la dezvoltarea mediului de afaceri local, educarea antreprenorială și financiară fiind esențiale într-o economie stabilă.

 




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *