Search
Miercuri 23 Iunie 2021
  • :
  • :

Profilul calului troian din companii

Canakkale---calul-troianCartea albă a KPMG ‘Profiluri globale ale fraudatorului’ prezintă în detaliu trăsăturile fraudatorilor identificate prin examinarea a 596 de cazuri de fraudă investigate de firme membre ale rețelei KPMG la nivel mondial, inclusiv cazuri din România.

Profilul global realizat de KPMG reflectă că fraudatorul este, deseori, angajat al organizației-victimă (61 de procente), colaborează pe ascuns cu alții (70 de procente) și a fost angajat de organizația-victimă de mai mult de șase ani înainte de a comite o fraudă (42 de procente).

Caracteristicile unui fraudator tipic la nivel global includ:

– Vârsta între 36 și 45 de ani (70 de procente dintre fraudatori având vârste între 36 și 55 de ani).

– Angajat într-o poziție de conducere executivă, în funcția financiară, operațională sau vânzări/marketing.

– Deține o poziție de manager sau director executiv (25 și 29 de procente respectiv).

– Angajat în organizație de mai mult de șase ani.

– Fraudator oportunist – aflat la prima abatere, angajat de încredere, comportamentul lui îi surprinde pe ceilalți. Prădătorii, cei care caută organizații pentru a putea începe o schemă aproape imediat după angajare și fraudează organizația deliberat și fără remușcări, sunt mai rar întâlniți.

Pe de altă parte, fraudatorii tipici investigați în România de KPMG au prezentat următoarele caracteristici:

– Vârstă între 26 și 35 de ani (62 de procente dintre fraudatori aveau între 26 și 35 de ani)

– Dețin o poziție de manager sau director executiv

– Motivați de lăcomie (77 de procente dintre fraudatori)

– Cu un stil de conducere autocratic (31 de procente dintre fraudatori)

– Stăruitori (92 de procente dintre fraude au continuat pentru 3 sau mai mulți ani)

Profilul global indică faptul că 70 de procente dintre fraudatori nu au lucrat singuri la comiterea fraudei. În Romania, toate cazurile analizate au implicat complici. Richard Perrin, Partner Risk Consulting, KPMG România, spune: “Rezultatele acestui studiu indică faptul că, pe perioada crizei economice, fraudatorii s-au concentrat pe delapidarea fondurilor din companii prin fraude cu achiziții și alte forme de delapidare. Au folosit ajutorul prietenilor sau foștilor asociați pentru a-și ascunde acțiunile, pentru o perioadă medie între 3 și 5 ani. Aproape jumătate din fraudatori par să fi folosit câștigurile fraudulente pentru a-și finanța stilul de viață, în dauna organizației. Prin urmare, organizațiile trebuie să sape mai adânc înainte de a începe colaborarea cu un potențial partener de afaceri, ca să se asigure că nu există conflicte de interese între proprii angajați și potențialul partener de afaceri.”

Studiul la nivel global a descoperit că mai mult de jumătate (54 de procente) dintre fraude au fost facilitate de controale interne ineficiente. Cazurile din România arată totuși că multe dintre fraude au fost comise prin trecerea peste controale a managerilor – în 38 de procente dintre fraudele investigate, autoritatea nelimitată a managerilor a fost un factor determinant în realizarea fraudei.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *