Search
Luni 24 Februarie 2020
  • :
  • :

Robert Andrei Szasz, Avocat Partener, Cabinet de Avocat Szasz A. Robert: Foarte multe companii nu au o politică internă de compliance bine structurată

Interviu cu Robert Andrei Szasz, Avocat Partener, Cabinet de Avocat Szasz A. Robert

Foarte multe companii nu au

o politică internă de compliance bine structurată

 

Specializarea principală a Cabinetului dumneavoastră, aceea de drept penal al afacerilor,  s-a datorat creșterii cazuisticii de profil din ultimii ani în România?

Într-adevăr, cazuistica de profil a cunoscut o efervescență considerabilă în ultimii 10 ani, cel puțin, după ultima mare criză economică, aspect ce a permis acestei ramuri frumoase, a dreptului penal al afacerilor,  să se dezvolte într-un ritm susținut, aș putea spune.

Cred că a venit, oarecum, de la sine, această specializare, pe fondul consultanței de specialitate în drept penal, drept comercial, drept societar sau alte ramuri de drept colaterale ce intră în sfera relațiilor de afaceri. Iar asta s-a datorat, într-o mare măsură și cerințelor clienților tot mai diversificate, mai complexe, ce au necesitat soluții polivalente.

Mai mult decât atât, a fost și o provocare profesională, întrucât această specializare necesită, în permanență, o constantă nevoie de cunoaștere, adaptabilitate și inspirație profesională, aspecte ce te determină să te dedici profesiei continuu.

 

Cum percepeți nivelul expertizilor tehnici la care apelează judecătorii specializați în astfel de dosare?

Sincer să fiu, aș fi în măsură, mai degrabă, să vă răspund la această întrebare vis-a-vis de judecătorii care se pronunță în astfel de cazuri complexe. Cu siguranță numai „specializați” nu sunt. Dar revenind la ideea de bază a întrebării, pot spune că experții cu care am colaborat în diferite dosare sau conlucrez pe diferite subiecte sunt bine pregătiți, din punct de vedere profesional.

Aici am în vedere mai ales experții contabili sau consultanții financiari, pentru că aceștia sunt specialiștii la care se apelează cel mai des în sfera acestei ramuri de drept, bineînțeles, fără a-i omite și pe ceilalți, care nu sunt mai puțin importanți.

 

Este avocatul specializat în dreptul penal al afacerilor în egală măsură un avocat penalist și un avocat de business?

Cu siguranță, da! Mai ales că vorbim aici despre relații de afaceri, create de mediul economico-financiar, dinamica acestor relații generând, la rându-i, o efervescență deosebită a juridicului. A fi avocat de business nu presupune numai a asista clienții, ci necesită și o bună cunoaștere a afacerii clientului, a veni cu idei proactive, inovatoare pentru acesta. Un avocat de business are nevoie de o multitudine de cunoștințe temeinice din diverse ramuri de drept, cum ar fi: drept comercial, dreptul muncii, drept societar, insolvență, drept fiscal, proprietate intelectuală, etc., iar fiecare dintre aceste ramuri de drept prevăd și sancțiuni penale specifice fiecărei arii, în caz de neconformare la rigorile normelor. Aici intervine avocatul penalist, care prin prisma formării profesionale, posedă capacitățile necesare de a interpreta și aplica normele penale din diversele ramuri de drept, în situații dintre cele mai variate.

Chiar dacă evoluția pieței avocaturii din ultimele decenii a convers spre o strictă specializare a avocatului pe ramură de activitate, în opinia mea, avocatul specializat pe dreptul penal al afacerilor rămâne cel mai polivalent profesionist al dreptului, având un rol important în gestionarea afacerilor clientului, a relațiilor acestuia nu numai cu partenerii comerciali, cât și cu instituțiile publice.

 

Care sunt cerințele clienților în această specializare?

Îmi permit să răspund cu o glumă avocățească: toți clienții vor minuni de la avocatul lor. În realitate, am constatat faptul că există o diferență între ceea ce vor clienții și ceea ce au nevoie, cu adevărat. Majoritatea clienților pornesc pe drumul antreprenorial fără a poseda un minim de cunoștințe juridice specifice domeniului în care doresc să activeze. Pe parcurs întâmpină diverse probleme pe care nu știu cum să le gestioneze, pentru că nimeni nu i-a sfătuit cum să procedeze. De aici provine și cazuistica deosebit de diversă în sfera dreptului penal al afacerilor.

Ca să vă răspund la întrebare, majoritatea clienților vin cu probleme acute, când este necesară o intervenție incisivă, tenace, chiar determinantă în unele situații.  De cele mai multe ori, aceste intervenții au loc atunci când situația o impune din punct de vedere procesual-penal, adică există niște acuzații în materie penală. Există cutuma ca, în această situație, avocatul să fie capabil de adevărate „minuni” juridice. Puțini clienți vin în faza incipientă, preventivă, în care solicită expertiză de specialitate pentru a preveni eventuale complicații.

Cu toate acestea, pot afirma că mediul de afaceri din Vestul țării cunoaște o tendință clară de orientare spre normalitate, asta și prin prisma influențelor modelelor de afaceri venite din afara țării. Spun asta deoarece avem experiența consultanței cu diverși antreprenori străini care vin cu strategii de afaceri bine conturate, cu temele bine făcute pe domeniul în care doresc să activeze în România, astfel că și solicitările acestora sunt mai obiective.

Din păcate nu putem vorbi despre o asemenea conduită preventivă din partea celor mai mulți clienți români. Aceștia, de cele mai multe ori, nu dețin cunoștințele juridice minime din domeniul legislației penale și nici nu conștientizează riscurile la care se expun.

La modul general, încercăm să oferim clienților cele mai potrivite sfaturi care să îi ajute să își formeze o imagine de ansamblu a drepturilor legale, cât și a consecințelor juridice ce derivă din derularea raporturilor de afaceri.

 

Cât de mult contează etica și deontologia profesională pentru un avocat specializat în dreptul penal al afacerilor?

Aș spune că foarte mult. Prin însăși natura profesiei, avocatul este depozitarul unor informații atât secrete, cât  și  confidențiale  a clienților săi. Or, relația dintre avocat și client se bazează pe încredere și probitate. Fără aceste virtuți, nu se poate edifica o relație de colaborare eficientă, integră. Etica deontologică a avocatului își are fundamentul în activitatea acestuia, în respectarea principiilor morale și profesionale ce stau la baza exercitării profesiei.

 

Cât de mult își cunosc românii drepturile? Cine ar trebui să se ocupe constant de creșterea nivelului de educație juridică în țara noastră? Cum se pot implica avocații în acest proces?

Așa cum am mai arătat, românii sunt deficitari la capitolul cultură juridică. Consider că mai ales antreprenorii trebuie să posede un minimum de informații referitoare la dispozițiile legale penale aplicabile în domeniul afacerilor. Deținerea unor astfel de cunoștințe din domeniul legislației penale, este esențială pentru persoanele care conduc afaceri sau care sunt implicate la diferite niveluri în activitatea economică.

Educația juridică reprezintă o componentă particulară, dar esențială, în zilele noastre, a activității de formare-dezvoltare a personalității individuale. Conținutul educației juridice vizează cunoașterea și înțelegerea cadrului legislativ la nivel normativ (legi constituționale, organice, legi ordinare).

În domeniul antreprenorial, din păcate, programele de educație juridică sunt aproape inexistente. Cred că Statul ar trebui să elaboreze astfel de programe educaționale ce pot fi puse la dispoziția cetățenilor care doresc, spre exemplu, să demareze o afacere, au know-how, dar nu cunosc specificul juridic al acțiunii lor.

Până în prezent, s-a derulat un singur program de educație juridică la nivel național, în cadrul unităților de învățământ liceale și universitare, în vederea promovării în plan național a unei culturi juridice menite să încurajeze respectul față de lege, responsabilitate civică și valorile constituționale democratice. În cadrul acestui program au participat, alături de o serie de magistrați, și colegi avocați care au avut un aport substanțial la implementarea cu succes a programului.

 

Cum apreciați sistemul de compliance al companiilor și instituțiilor românești, sistem menit să prevină actele de evaziune și de corupție?

Din punctul meu de vedere, cred că noțiunea de compliance este încă în faza de pionierat la noi în țară, nefiindu-i acordată atenția cuvenită. După cum bine se știe, pe piața românească acest sistem a apărut datorită unor corporații ce provin din țări cu tradiție de Compliance, gen SUA, Marea Britanie, etc.

Ca și avocat de drept penal, am constatat faptul că foarte multe societăți sau companii nu au o politică internă de compliance bine structurată, cu un set de reguli care să educe managerul sau angajatul în spirit juridic. De aici decurg și o serie întreagă de consecințe nefaste, angrenându-se, de cele mai multe ori răspunderea juridică a societății sau companiei, consecințe ce puteau fi evitate dacă s-ar fi aplicat o politică penală preventivă. Or, persoanele juridice au tot interesul să aplice diligent și preventiv astfel de reguli care să le furnizeze stabilitate juridică și să le scutească de răspunderea penală.

 

Piața serviciilor juridice trece prin transformări radicale datorate reglementărilor tot mai complexe, riscului crescut în arii multiple, evoluției economiei digitale și presiunii continue privind reducerea costurilor. Cum vedeți evoluția activității avocaților, în acest context?

Această piață de profil va fi întotdeauna una efervescentă, dinamică, provocatoare. Dar avocatul trebuie să se perfecționeze în mod constant, să se adapteze permanent nevoilor clientelare, să răspundă solicitărilor.

Este clar că în prezent digitalizarea informațiilor joacă un rol important, viteza de transmitere a informațiilor, chiar și cele juridice, având o importanță deosebită. Dar și activitatea avocatului se va adapta cu aceeași viteză, direct proporțional, nu are încotro. Avantajul creat de viteza de transmitere a fluxului de informații juridice este incontestabil.

Cât despre riscuri specifice profesiei de avocat, acestea au fost și vor exista întotdeauna, dar asta este, totodată, și frumusețea practicării avocaturii, faptul că îți oferă noi și noi oportunități, provocări ce te determină să evoluezi constant, creându-ți posibilități permanente de adaptare.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *