Interviu cu Ioan GHERHEŞ, Preşedintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM)
Cum caracterizaţi anul 2016 din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător? Când va fi prezentat un nou Raport privind starea mediului în România?
Protecția mediului presupune un ansamblu de activități complexe și cuprinde o multitudine de domenii specifice. Rezultatele la nivel național ale tuturor măsurilor întreprinse pentru protecția mediului pot fi regăsite în Raportul anual privind starea mediului în România.
Este încă devreme pentru a face o caracterizare referitoare la calitatea factorilor de mediu pentru anul 2016. În prezent, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, alte instituţii implicate in furnizarea de date şi informaţii referitoare la protecţia mediului sunt în etapa de colectare şi agregare a acestor date, după care urmează prelucrarea și analiza lor, elaborarea pe capitole a raportului anual, redactarea finală a Raportului național și aprobarea lui de către Ministerul Mediului.
Ultimul raport anual privind starea mediului in România disponibil cuprinde date pentru anul 2015 și poate fi găsit pe website-ul ANPM.
În conformitate cu actele normative care reglementează elaborarea Raportului anual privind starea mediului în România (H.G nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația de mediu-art. 23 coroborat cu O.M.M.A.P. Nr. 618/2015 privind elaborare Raportului anual privind starea mediului în România conform cerinţelor Raportului european de starea mediului (SOER), data la care Raportul anual trebuie publicat este de 15 octombrie a fiecărui an.
Datele preliminare referitoare la calitatea aerului din România în anul 2016, sintetizate în “Raportul privind calitatea aerului în România în anul 2016” vor fi făcute publice pe website-ul ANPM începând cu data de 30 martie 2017.
Ce măsuri a luat în 2016 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului cu privire la substanţele şi produsele chimice periculoase, precum şi la emisiile industriale?
Având în vedere atribuţiile ce revin ANPM, pentru implementarea legislaţiei din domeniul chimicalelor, asigurăm funcţionarea Helpdesk-ul naţional pentru Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi autorizarea chimicalelor – REACH şi Regulamentul 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase – CLP.
Această activitate presupune atât corespondenţa cu operatorii economici, cât şi organizarea de întâlniri, instruiri, pentru a asigura informarea şi sprijinirea operatorilor economici în vederea conformării.
În conformitate cu prevederile altor regulamente europene din domeniul chimicalelor, ANPM participă la reglementarea produselor chimice de tip: biocide, pesticide, fertilizanţi. În acest sens, colectivul de specialitate evaluează documentaţia tehnică depusă de operatorii economici care pun pe piaţa din România aceste categorii de produse şi emite documentele corespunzătoare (avize de mediu sau referate privind ecotoxicitatea şi comportarea în mediu), pe baza cărora se autorizează produsele.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin Direcția Controlul Poluării și Reglementări a continuat implementarea Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale, transpusă prin Legea nr.278/2013, prin asistența acordată agențiilor judetene pentru protecția mediului în procesul de autorizare și revizuire a actelor de reglementare a activităților economice care intră sub incidența acestui act normativ.
În vederea autorizării acestor operatori economici, la nivel comunitar se redactează și se revizuiesc periodic Documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF-BAT), din care rezultă “Concluzii BAT”, în baza cărora trebuie revizuite, în cel mult patru ani de la aprobarea Comisiei Europene, autorizațiile de mediu/autorizațiile integrate de mediu, dacă este cazul, în funcție de progresul tehnic din domeniul respectiv.
La elaborarea acestor Documente BREF-BAT, Agenția Națională pentru Protecția Mediului participă la reuniunile Grupurilor Tehnice de Lucru, organizate de Comisia Europeană – Direcția Generală Mediu – Centrul de Cercetări Comune (JRC) – Biroul European pentru Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării (EIPPCB) de la Sevilla.
Cum apreciaţi calitatea aerului în prezent în România?
Calitatea aerului în România este satisfăcătoare, aşa cum rezultă din datele furnizate continuu și constant de către staţiile automate din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului începând cu anul 2007.
Totuși, există zone în ţară (mai ales în marile aglomerări urbane) unde calitatea aerului este încă necorespunzătoare, înregistrându-se depăşiri ale valorilor limită sau ale valorilor ţintă pentru parametrii monitorizaţi, aşa cum sunt ele definite de legislaţia naţională şi europeană privind calitatea aerului.
Trebuie subliniat faptul că, se constată un trend pozitiv în ceea ce privește calitatea aerului în România, în sensul de scădere a numărului zonelor şi aglomerărilor în care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită sau a valorilor ţintă, precum și de reducere a numărului de depăşiri pentru poluanții monitorizați.
Un rol important în acest sens îl are perfecţionarea legislaţiei de mediu, care în prezent obligă autorităţile locale (primării, consilii judeţene) să elaboreze şi să adopte planuri de calitate acolo unde s-au înregistrat depăşiri sau planuri de menţinere a calităţii aerului, acolo unde calitatea aerului a fost corespunzătoare. Aceste planuri conţin măsuri concrete pentru reducerea poluării, respectiv pentru prevenirea poluării aerului şi menţinerea concentrațiilor de poluanți sub valorile limită stabilite de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Autorităţile de mediu locale şi naţionale urmăresc cu atenţie şi stricteţe realizarea acestor măsuri şi au obligaţia de a raporta anual către Agenţia Europeană de Mediu și către Comisia Europeană stadiul îndeplinirii măsurilor asumate în aceste planuri.
Avem convingerea că prin conlucrarea strânsă dintre autorităţile de mediu şi autorităţile locale, prin transpunerea în practică a acestor măsuri, calitatea aerului din România se va situa în viitor la un nivel comparabil cu cel al statelor cu tradiție în protecția mediului din Europa.
Care sunt factorii care determină gradul de poluare în zonele urbane aglomerate din ţară? Care sunt cele mai poluate oraşe din România?
Traficul rutier reprezintă principala sursă de poluare din aglomerările urbane, în principal atunci când vorbim despre oxizi de azot și particule în suspensie.
Nu trebuie însă ignorat aportul pe care îl aduc sectoarele energetice – generarea electricității și rezidențial – încălzirea populației, utilizând combustibili solizi (cărbune și lemn).
Cei mai importanţi poluanţi care afectează calitatea aerului din zonele urbane şi marile aglomerări sunt oxizii de azot (în special dioxidul de azot) şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 (pulberi foarte fine nesedimentabile).
Din punct de vedere ştiințific dar şi practic nu se poate alcătui un top sau un clasament obiectiv cu cele mai poluate orașe din România sau din oricare alt stat, deoarece fiecare aglomerare urbană este caracterizată în mod unic de aspecte climatice sau topografice care influențează dispersia poluanților atmosferici.
În trei aglomerări urbane, din momentul în care s-a început monitorizarea calităţii aerului, au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită la oxizii de azot şi la particulele în suspensie PM10, Bucureşti, Iaşi şi Braşov.
Cât de acută este problema deşeurilor în România? Ce s-a obţinut în urma recentei întâlniri a viceprim-ministrului şi ministrului Mediului, Daniel Constantin, cu comisarii europeni pentru mediu şi climă în privinţa închiderii depozitelor municipale de deşeuri?
România are de îndeplinit până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării, de minimum 50% din masa totală. La nivelul anului 2014 s-a reciclat numai 13 % din masa totală a deşeurilor municipale generate. Ca urmare, România trebuie să realizeze progrese însemnate în domeniul dezvoltării şi operaţionalizării infrastructurii pentru colectare separată, sortare şi reciclare a deşeurilor, pentru a putea îndeplini cerinţele legislaţiei europene.
Marea majoritate a depozitelor neconforme pentru deşeuri municipale au fost şi vor fi închise cu finanţare europeană, în cadrul proiectelor de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor.
În ceea ce priveşte situaţia închiderii depozitelor de deşeuri pentru care CE a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE, au fost reluate discuţiile cu administraţia publică locală şi cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene pentru găsirea unor soluţii de rezolvare.
Consideraţi că sunt necesare noi reglementări în ceea ce priveşte mediul înconjurător?
La momentul actual, Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care asigură suportul tehnic, au în derulare, actualizarea legislaţiei pentru protecţia solului şi subsolului, respectiv promovarea unei Hotărâri de Guvern ce va unifica actualele H.G nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului şi H.G nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) acordă suport tehnic Ministerului Mediului pentru transpunerea Directivei 2015/2193/UE privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalații medii de ardere, act normativ comunitar care face parte din Pachetul legislativ “Aer Curat”.
De asemenea, ANPM participă la grupurile de lucru pentru revizuirea Procedurilor de emitere a autorizațiilor de mediu (OM nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu) și, respectiv a autorizațiilor integrate de mediu (OM nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, ambele cu modificările și completările ulterioare).
Ce proiecte şi programe desfăşoară ANPM în prezent?
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi instituţiile publice aflate în subordine, la momentul actual, au în diferite stadii de implementare un număr de 9 proiecte, finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, după cum urmează:
• 5 proiecte finanțate prin programul LIFE – APM Gorj, APM Satu Mare, APM Timiș, APM Vrancea, APM Covasna și APM Harghita;
• 4 proiecte finanțate prin programul SEE – ANPM, APM Cluj, APM Sibiu și APM Vrancea.
Exemplu: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin Direcţia Conservarea Naturii, Biodiversităţii, implementează proiectul “Demonstrarea şi promovarea valorilor naturale, pentru a sprijini procesul decizional în România-Nature4Decision-Making–N4D” , în parteneriat cu WWF-România, Agenţia Spaţială Română şi Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii , în perioada 16.02.2015 – 30.04.2017.
Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de cartografierea și evaluarea stării biofizice a ecosistemelor și a serviciilor oferite de acestea la nivel național, în conformitate cu procesul de Cartografiere şi Evaluare a Ecosistemelor şi Serviciilor acestora (MAES), proces care este în curs de desfăşurare la nivelul Uniunii Europene și în conformitate cu angajamentele României privind conservarea biodiversității.
