Compania TARUS Media, specializata in domeniul presei medicale si al evenimentelor dedicate profesionistilor din sanatate, a organizat pe 29 martie, la Hotel Golden Tulip, Simpozionul e-Health, avand ca tema principala situatia actuala a proiectului Dosarul Electronic de Sanatate (DES) in Romania.
Dr. Marian Burcea, Președinte CNAS, a vorbit in deschiderea simpozionului despre siguranta datelor continute de DES, despre costurile acestui proiect, precum si despre comasarea cardului de sanatate cu cartea de identitate.
“La ora actuala, peste 99% din serviciile medicale acordate asiguratilor se valideaza electronic. Dupa introducerea obligativitatii utilizarii DES in urma cu jumatate de an, numarul dosarelor electronice de sanatate initiate a crescut de la cca. 6 milioane la peste 10,5 milioane.
Similar, a crescut si numarul institutiilor medicale conectate la DES, ajungand astazi la peste 11.200 – din care peste 10.200 de cabinete de medicina de familie si 374 de spitale. In acelasi interval de timp, s-au transmis si s-au stocat in sistemul DES peste 135 de milioane de documente medicale de diverse tipuri si s-au inregistrat peste 60.000 de consultari ale sumarului de urgenta.
Peste 23.000 de medici au contribuit cu informatii la dosarele electronice de sanatate”, a spus Presedintele CNAS.
Acesta a estimat ca in perioada urmatoare numarul dosarelor electronice de sanatate nu va mai creste intr-un ritm la fel de rapid ca in ultimele sase luni.
“Comasarea cardului de sanatate cu cartea de identitate nu inseamna risipa, ci, din contra, economii. Vor disparea costurile de emitere, personalizare si transmitere prin posta a cardului de sanatate.
Comasarea celor doua documente va fi avantajoasa si pentru asigurat, care nu va mai trebui sa aiba grija de ambele carduri si sa se prezinte la medic cu amandoua”, a explicat dr. Burcea.
Dr. Petru Armean, consilier al Ministrului Sanatatii, a afirmat ca DES ridica doua probleme majore care trebuie echilibrate: una de etica, legata de confidentialitatea informatiilor si una profesionala – medicii au posibilitatea de a utiliza datele medicale recente fara a mai solicita un alt consult.
“Ideea ca pacientul ar trebui sa decida ce sa i se treaca in dosar si ce nu este gresita pentru ca medicul ar putea avea nevoie pentru fundamentarea diagnosticului tocmai de acea informatie lipsa. DES este foarte bun pentru a obtine o a doua opinie, pentru monitorizarea bolilor cornice, dar utilizarea lui in stabilirea unui diagnostic initial este foarte riscanta.
Se spune ca evolutia tehnologiei in aviatie a dus la scaderea accidentelor, in timp ce evolutia tehnologiei in medicina a dus la cresterea accidentelor”, a explicat in discursul sau dr. Vasile CEPOI, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.
Dr. Dan Ursuleanu, manager proiect DES in cadrul CNAS, a afirmat ca Romania are avantajul de a fi inceput mai tarziu implementarea sistemului informatic, astfel incat a putut invata din experienta altor state.
“Datele din DES nu pot fi vazute decat de un medic autentificat cu semnatura si de catre pacient. Medicului care are acces trebuie sa i se permita accesul de catre pacient.
Este important sa fie inclusi in DES copii nou-nascuti, pacientii cu boli cronice nou depistati, aparitia de complicatii, comorbiditati”, a subliniat acesta.
Ing. Liana Slivilescu a vorbit despre sistemele e-Health si despre proiectele DES in Franta, Danemarca, Belgia, concluzionand ca dosarele electronice de sanatate sunt din ce in ce mai utilizate, conținutul DES fiind aproape identic în toate țarile.
Domeniul sanatații continua sa se modernizeze utilizand tehnologiile informatiei, iar aproape toate initiativele de implementare a DES au aceleasi constrangeri: protectia informației personale și confidențiale printr-o legislație puternică si securitatea accesului la informatie.
“Nu am fost, nu suntem de acord cu DES si, inca, din punctul nostru de vedere, se incalca grav drepturile pacientului roman. Am avut discutii cu reprezentantii CNAS inca din noiembrie 2016 cand DES a devenit obligatoriu.
Am studiat sistemele informatice implementate si in alte tari, dar nicaieri nu am gasit obligativitatea DES.
Nu e normal si nu e legal ca DES sa fie obligatoriu daca pacientul nu doreste”, a spus Radu Ganescu, presedintele Coalitiei Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice (COPAC).
Dr. Valeria Herdea, medic primar medicina de familie, din partea Asociatiei Romane pentru Educatie Pediatrica in Medicina de Familie (AREPMF), a afirmat ca, din perspectiva practicianului, solutiile problemelor aferente DES ar putea fi: imparțirea informatiilor pe mai multe trepte de confidenialitate, limitarea la strictul necesar a persoanelor care au acces si pot utiliza datele pastrate, posibilitatea pacientilor de a refuza includerea în dosar a anumitor informatii despre starea lor de sanatate care ii pot prejudicia, dreptul pacientilor de a retrage din DES anumite informatii care le-ar putea prejudicia dreptul la imagine, dreptul pacientului de a refuza înscrierea în DES.
“DES este disponibil si functional din aprilie 2014. Obligativitatea lui, intr-adevar, este din 2016, insa datele au inceput sa fie colectate in 2014. Putem privi acest dosar si datele pe care le contine ca pe o piramida.
Avem un varf- acest sumar de urgenta care poate fi accesat cand pacientul se afla la UPU si medicul ar trebui sa vada niste informatii despre istoricul sau medical. Au fost sase luni de zile discutii cu asociatiile de pacienti si cu medicii in 2013.
E normal in momentul in care e implementat sa iti dai seama ca trebuie facute anumite schimbari”, a spus Tudor Popescu, director dezvoltare afaceri strategice in cadrul companiei UTI care a implementat DES.
Simpozionul e-HEALTH TARUS MEDIA si-a propus facilitarea dialogului între profesioniștii din domeniul sănătății și reprezentanții instituțiilor publice (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru eficientizarea procesului de implementare al DES la nivel național și imbunătățirea modului de lucu. La eveniment au participat medici de familie, medici specialiști, farmaciști, reprezentanți ai spitalelor, reprezentanți ai organizațiilor pacienților, companii software, alături de oficiali ai instituțiilor publice.
Parteneri: UTI, Medica Academica, The BMJRo, Maedica, ROJCED, FR, FRDL
