Articol de Jean-Marc Cambien (foto), Tax Partner, EY România
Începând cu 1 ianuarie 2015, companiile care furnizează servicii pe cale electronică, servicii de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune, denumite în continuare BTE (broadcasting, telecommunications, electronic services), către consumatori finali vor colecta TVA din Statul Membru în care este stabilit beneficiarul. Aceasta este consecința modificării regulilor privind locul prestării acestor servicii către consumatori finali (B2C), atât de către prestatorii stabiliți în UE, cât și de către prestatorii stabiliți în afara spațiului European.
Astfel, orice companie care vinde către consumatorii din UE produse digitale cum ar fi ziare, muzica, software, jocuri, e-books, filme online, televiziune, telefonie sau e-banking va fi vizată de noile reguli din pachetul TVA 2015.
Dar, cei mai afectați de noile reguli vor fi prestatorii stabiliți în UE, care în prezent aplică TVA din Statul Membru în care sunt stabiliți, indiferent de locul unde este localizat consumatorul în cadrul UE. Luând un exemplu practic, un cetățean german care achiziționează în anul 2014 un antivirus pe cale electronică din România suportă un cost cu TVA de 24%, nivelul TVA din România (chiar dacă rata aplicabilă în Germania este de 19%), însă, din anul 2015, costul pentru acest cumpărător va fi de 19% TVA, ca în Germania.
În noul context, comercianții de produse digitale, care au ales jurisdicții ce au cote scăzute de TVA pentru a reduce costul cu TVA (și pentru a obține, astfel, un avantaj competitiv), se vor afla în situația în care jurisdicția aleasă nu mai prezintă interes din acest punct de vedere. Pe de altă parte, pentru prestatorii stabiliți în țări cu o cotă ridicată a TVA, pachetul de TVA 2015 ar putea reprezenta o oportunitate de extindere a vânzărilor în regiuni în care nivelul TVA este mai scăzut.
Din punct de vedere administrativ, noile reguli presupun înregistrarea în scopuri de TVA în până la 28 de State Membre (27 de înregistrări suplimentare) și aplicarea a tot atâtea cote de TVA pentru operațiunile prestate. Pentru a simplifica întregul proces, Ghișeul Unic va permite prestatorilor comunitari de servicii BTE depunerea unui singur decont de TVA, consolidat, pentru declararea tuturor serviciilor și plata TVA într-un singur Stat Membru.
Dar, deși sistemul permite o oarecare simplificare a procesului de declarare a operațiunilor și a plății TVA, nu elimină obligația prestatorilor de a răspunde în fața autorităților din fiecare Stat Membru pentru neconformarea cu obligațiile fiscale ce le revin, ceea ce ar putea genera o serie de implicații adverse (obligații suplimentare de TVA, amenzi pentru nedeclararea/ declararea cu întârziere a operațiunilor sau pentru neînregistrare, penalități de întarziere). În acest moment, este, totuși, destul de neclar modul în care vor fi desfășurate controale fiscale începând cu anul 2015 asupra comercianților de produse digitale.
Însă, impactul noilor prevederi depășește sfera fiscalității, afectând întregul lanț operațional al companiilor de profil. Astfel, am identificat, printre altele, următoarele arii de impact:
Revizuirea strategiei de vânzări pe termen lung
Nivelul prețurilor și canalul de distribuție a produselor: companiile vizate trebuie să revizuiască strategia de vânzări pe termen lung (menținerea prețurilor neschimbate în condițiile modificării marjei de profit aplicabile, față de modificarea prețurilor). Prestatorii români s-ar putea afla în situația de a putea scădea prețurile produselor digitale sau de a păstra prețurile în condițiile creșterii imediate a profitabilității. O întrebare care apare este ce se întâmplă cu acei clienți care la 1 ianuarie 2015 vor avea deja abonamente încheiate pe vechile prețuri (din perioadele anterioare);
Părți terțe: companiile vor fi nevoite să revizuiască contractele aferente întregului lanț de distribuție, luând în considerare și aspectele legate de protecția datelor cu caracter personal;
Sistemele IT: vor juca un rol important, fiind necesară adaptarea proceselor și procedurilor IT pentru a putea capta toate informațiile necesare, determinând în mod corect locul în care este stabilit consumatorul și cotele de TVA aplicabile, oferind o evidență clară a TVA datorată către autoritățile fiscale din fiecare Stat Membru;
Experiența de cumpărare a clienților: comercianții de produse digitale ar trebui să evalueze impactul schimbării prețurilor asupra deciziilor de cumpărare, precum și măsura în care complexitatea modului de stabilire a prețurilor în diverse țări ar putea produce confuzie în rândul clienților;
Riscul valutar: ar trebui luat în considerare în special în țările în care nu a fost adoptată moneda euro (cum ar fi, România), în situația în care vânzările în cadrul UE sunt realizate în euro.
Deși, până în acest moment, nu avem detalii cu privire la modul de aplicare practică a pachetului de TVA 2015 (modul de funcționare a Ghișeului Unic, înregistrarea în scopuri de TVA și plata TVA) de către comercianții români de produse digitale, aceștia trebuie să fie pregătiți din punct de vedere operațional pentru a face față noilor reguli la 1 ianuarie 2015.
În acest scop, prestatorii de servicii BTE trebuie să ia în considerare toate aspectele implicate și să abordeze schimbările necesare dintr-o perspectivă holistică, a întregului mod de operare. Procesul de implementare a schimbărilor necesare va cere resurse importante. Cu toate acestea, ele nu sunt opționale, iar neimplementarea lor va atrage consecințe importante care pot fi mult mai mari decât costurile implicate.
