7 avocați din dosarul “Lotul UMF Iași” cer strămutarea dosarului in care este cercetat Vasile Astărăstoae, la altă instanță.
Solicitarea a fost formulată după ce, timp de aproape un an, toți avocații din acest dosar au făcut nenumărate demersuri pentru a asigura respectarea drepturilor procesuale ale clienților lor, respectiv dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, dreptul de a fi judecați de un tribunal obiectiv, independent, imparțial şi după regulile obişnuite de procedură stipulate în legislaţia naţională şi europeană.
Cererea de strămutare este motivată atât pe suspiciunile rezonabile privind lipsa de obiectivitate și imparțialitate a doamnei judecător Bivol Mihaela din cadrul Tribunalului Suceava, care s-a antepronunţat cu privire la probatoriul solicitat de apărătorii din acest dosar, mai înainte de a dispune în sensul admiterii sau respingerii probelor, a transformat ședințele de judecată într-un reality-show, filmând avocații și inculpații, având propriile reguli de judecată, atât în privința audierilor cât și a consemnărilor declarațiilor inculpaţilor şi martorilor din dosar, dar mai ales a conduitei în sala de judecată, aceasta fiind acuzată de nenumărate ori că țipă la avocați, martori, inculpați, că foloseşte un vocabular neadecvat, că a transformat procesul penal, care trebuie să se limiteze doar la faptele şi persoanele menţionate în rechizitoriu, într-un proces de apărare a propriei sale reputaţii, fiecare încheiere de şedinţă conţinând apărări ale judecătoarei la “acuzaţiile” avocaţilor, aceasta manifestându-şi în timpul şedinţelor de judecată frustrarea că nu este apreciată de către avocaţii şi participanţii la proces.
Avocații și inculpații din acest dosar au rezistat vitejește istericalelor doamnei judecător Bivol Mihaela și abuzurilor la care au fost supuși până în prezent, trecând chiar și peste faptul că judecătoarea le-a comunicat că ”nu le permite să depună cereri și memorii la dosar” și ”orice apărare să și-o facă în apel” ori, pur şi simplu că i-a ameninţat că “ vor fi înlăturaţi din sala de judecată” .
Punctul culminant a fost însă atins în ultimele două ședinţe de judecată, când a fost audiată martora denunţătoare Mărgineanu (fostă Ciureanu) Sorina Livia, judecătoarea Bivol Mihaela, timp de 2 ore, procedând la interogarea acesteia fără să scrie, să dicteze grefierei, apoi i-a adresat invitația martorei de a declara ”aspectele de ilegalitate” pe care le cunoaște, pentru ca în final să îi solicite să citească efectiv din documentele cu care martora s-a prezentat în sală, respectiv interceptări ale convorbirilor telefonice care nu îi aparțineau martorei, e-mailuri care nu îi aparțineau martorei și în posesia cărora a intrat ilegal, corespondenţa de poştă electronică fiind purtată de soţul acestei femei, inculpat şi el în acelaşi dosar.
Strămutarea reprezintă o mișcare previzibilă și cumva normală, dacă avem în vedere circul din sala de judecată de la ultimele termene, despre care am relatat pe larg în articolele noastre.
De altfel, cererea de strămutare vine și după ce colegii magistrați ai judecătoarei Bivol Mihaela au respins 5 cereri de recuzare doar în acest dosar, împotriva acestei judecătoare fiind formulate în ultimul timp peste 17 cereri de recuzare si în alte dosare, avocaţii susţinând că indiferent cât de bine sunt argumentate şi fundamentate cererile lor, niciun judecător din cadrul Tribunalului Suceava nu va soluţiona corect şi legal o astfel de cerere pentru că, potrivit Noului Cod de procedură penală, cine admite cererea de recuzare rămâne investit cu dosarul.
Având în vedere că în acest dosar, în etapa camerei preliminare, a fost desemnat un alt judecător din cadrul Tribunalului Suceava, respectiv d-na magistrat Puha Cristina Diana, care, după ce a respins toate cererile şi excepţiile părţilor, şi-a dat seama brusc că este incompatibilă şi a formulat cerere de abţinere, având în vedere totodată şi faptul că acest dosar a fost instrumentat de către fostul procuror Emilian Eva, la rândul său trimis în judecată pentru infracţiuni grave, iar măsurile preventive luate tot în acest dosar au fost soluţionate de judecătorul Curţii de Apel Iaşi, Dan Anton, ulterior arestat preventiv, nu va surprinde pe nimeni dacă Statul Roman va fi condamnat la CEDO şi în acest dosar pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.
Susţinerile avocaţilor din cuprinsul cererii de strămutare:
„Sedințele de judecată în cadrul dosarului nr. 1132/45/2011*, prezidate de doamna judecător BIVOL MIHAELA, reprezintă o veritabilă colecție de erori procedurale, abuzuri ale magistratului față de inculpați și apărătorii acestora și încălcări flagrante ale principiilor fundamentale ale procesului penal, inclusiv, dar fără a se limita la principiul garantării dreptului la apărare al inculpaților, precum și a dispozițiilor exprese ale Codului de procedură penală.
În egală măsură, nu sunt respectate de către magistrat normele de conduită menite să asigure solemnitatea ședinței de judecată, atitudinea constant agresivă a acesteia și tonul ridicat față de avocați și inculpați fiind de natură a arunca în derizoriu chiar activitatea de administrare a justiție, în întregul său.
În scopul intimidării inculpaților, apărătorilor acestora, precum și a martorilor audiați în cauză, doamna judecător BIVOL MIHAELA a dezvoltat cutuma de a începe fiecare ședință de judecată prin comunicarea unor dispoziții, măsuri deja luate de dumneaei, fără a le pune în discuția părților, în prealabil, în timp ce, orice cerere formulată de avocați este pusă în discuția părților la sfârșitul ședințelor de judecată.
Pur și simplu sub pretextul unor precizări prealabile începerii ședinței de judecată aduce la cunoștința celor prezenți faptul că orice încercare de a realiza o apărare efectivă și eficientă va fi sancționată prin aplicarea de amenzi judiciare sau prin evacuarea din sala de judecată a persoanelor care se fac „vinovate” de încercarea de a susține vreo cerere în apărarea clienților în debutul ședinţei de judecată (cu titlu de exemplu menționăm încheierile de ședință din 09.03.2016 și 15.04.2015).
De asemenea, doamna judecător BIVOL MIHAELA a ignorat în permanență dispozițiile procedurale care guvernează audierea inculpaților și a martorilor, aceștia nefiind lăsați să relateze liber aspectele pe care le cunosc, audierile fiind, în mod repetat, transformate într-un proces de tip inchizitorial, în cadrul căruia rolul procurorului a fost preluat de judecător, întreaga activitate de până acum rezumându-se la confirmarea aspectelor consemnate în cuprinsul rechizitoriului, doamna judecător BIVOL MIHAELA refuzând să consemneze liber toate aspectele relatate de către persoanele audiate, atât inculpați, cât și martori.
Doamna judecător BIVOL MIHAELA manifestă, de asemenea, o atitudine părtinitoare, însușindu-și fără rezerve susținerile fostului procuror EMILIAN EVA din rechizitoriu, a căror verificare o urmărește cu consecvență, adresând în mod obsesiv aceleași întrebări unui martor sau, după caz, inculpat, până la momentul în care obține răspunsul dorit de dumneaei, consemnarea declarațiilor fiind realizată printr-o compilare a ceea ce declara martorul, a ceea ce “a înțeles instanța”, și-a făcut notițe în sală și a ceea ce martorul a citit din cuprinsul înscrisurilor pe care le-a avut asupra sa cu prilejul audierii (rugăm a se avea în vedere mențiunile inserate în cuprinsul încheierii de ședință din 10.02.2016).
În contrapartidă, întrebările adresate de către apărătorii inculpaților sunt respinse în mod repetat ca fiind inutile, fără a se da posibilitatea autorilor acestora să expună teza probatorie ce stă la baza formulării respectivelor întrebări.
În egală măsură, d-na judecător BIVOL MIHAELA respinge de plano orice întrebări menite a conduce la verificarea credibilității martorilor, în măsura în care depoziția acestora se conformează ipotezelor descrise în rechizitoriu, deși posibilitatea de a formula astfel de întrebări este recunoscută în mod expres de către Codul de procedură penală.
În repetate rânduri, doamna judecător BIVOL MIHAELA a adoptat o atitudine ce depășește limitele unei dispute principiale, la nivel de argument juridic și raționament logic, transformând ședința de judecată într-o confruntare permanentă între magistrat, pe de o parte, inculpat și apărătorul acestuia, pe de altă parte, cu motivarea că “instanța trebuie să răspundă <<acuzațiilor>> avocaților din cuprinsul memoriilor depuse la dosar” (încheierea din 27.04.2015).
De asemenea, doamna judecător BIVOL MIHAELA a expus, în repetate rânduri, depășind limitele atitudinii rezervate, politicoase și profesionale de care ar trebui să dea dovadă, opinii personale și judecăți de valoare cu privire la declarațiile inculpaților sau martorilor or chiar antipatii personale față de inculpați sau apărătorii acestora, aspect ce reprezintă o gravă încălcare a oricărei garanții procesuale a respectării dreptului la apărare (învederăm în acest sens conținutul înscrisului intitulat “proces verbal de transcriere a înregistrării de ședință din 19.06.2015”, completul C3F și al conținutului încheierii nr. 34/24.06.2015).
Doamna judecător BIVOL MIHAELA a refuzat, în repetate rânduri, să asculte cererile formulate de către apărătorii inculpaților sau chiar să dea cuvântul acestora în susținerea unor cereri formulate, punând chiar în vedere participanților la ședința de judecată, prin precizările prealabile, că “nu vor fi admise niciun fel de cereri ale apărătorilor inculpaților “(încheierea din 15 aprilie 2015).
Totodată, lipsa de obiectivitate și imparțialitate a d-nei judecător BIVOL MIHAELA rezultă și din antepronunțarea asupra probelor, asupra utilității și concludenței, mai înainte de a delibera în privința probatoriilor solicitate de părți, după cum urmează:
Principalul probatoriu aflat în dosarul de urmărire penală îl constituie mesajele de poștă electronică, respectiv e-mailuri presupus a fi transmise între inculpații cercetați în prezenta cauză, cu aproximativ 2-3 ani înainte de începerea urmăririi penale și care au fost sustrase de către martora-denunțătoare Mărgineanu (fostă Ciureanu) Sorina Livia de pe un server ce a aparținut unei societăți private, prin accesarea fără drept a corespondenței private a inculpatului Ciureanu Ioan Adrian și apoi predate procurorului Emilian Eva.
În situația în care, inculpații au contestat atât modalitatea de obținere a acestor mesaje, cât și faptul că le-au transmis/primit, dar mai ales veridicitatea și autenticitatea acestora, atât în cursul urmăririi penale, unde au solicitat efectuarea unor expertize în acest sens (respinse de fostul procuror Emilian Eva), cât și în faza cercetării judecătorești, în temeiul prevederilor art. 374 alin. 7 Cpp, iar d-na judecător BIVOL MIHAELA a prorogat pronunțarea asupra expertizelor solicitate), în mod subiectiv și lipsită de imparțialitate, d-na judecător a procedat, cu prilejul audierii inculpaților și martorilor, la chestionarea acestora în legătură cu conținutul mesajelor de poștă electronică contestate, deși nu există certitudinea veridicității acestora.
Astfel, pe de o parte, a transpus în cuprinsul declarațiilor conținutul mesajelor de poștă electronică, interogând insistent inculpații și martorii cu referire la conținut, deși aceste mesaje nu au fost obținute în cursul urmăririi penale și sunt contestate de către părți, pe de altă parte, și-a exprimat deja opinia în sensul validării și valorificării acestei probe în economia dosarului, lasând astfel fără obiect solicitarea noastră privind efectuarea unei expertize IT în legătură cu aceste e-mailuri, practic antepronunțându-se asupra probatoriului.
Menționăm, de asemenea, că doamna judecător BIVOL MIHAELA și-a exprimat deja opinia și cu privire la o altă probă relevantă aflată la dosar, respectiv înregistrarea discuției dintre Vasile Astărăstoae și martora denunțătoare Mărgineanu (fostă Ciureanu) Sorina Livia, efectuată în cursul urmăririi penale, cu tehnica Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași și din care rezultă nesinceritatea martorei.
În legătură cu această înregistrare și discuțiile purtate de părți, apărătorul ales al inculpatului Astărăstoae Vasile și apărătorul ales al inculpatului Ciureanu Ioan Adrian au solicitat d-nei judecător BIVOL MIHAELA încuviințarea unor întrebări adresate martorei Mărgineanu Sorina Livia.
D-na judecător BIVOL MIHAELA, sub tot felul de pretexte, a încercat să evite încuviințarea întrebărilor, susținând că “are nevoie de mai multe date cu privire la înregistrarea ambientală despre care face vorbire avocatul, deoarece ar putea fi făcută de un martor cu identitate protejată, astfel că aceste informații sunt necesare pentru ca instanța să poată stabili cu certitudine că nu sunt încălcate drepturile unei persoane”, deși nici în rechzitoriu și nici la dosarul cauzei nu se află vreo mențiune cu privire la existența vreunui martor cu identitate protejată în această cauză (fila 16 din încheierea datată 10.02.2016).
Într-un final, a respins toate întrebările formulate de apărători în legătură cu înregistrarea respectivă aptă să dovedească nesinceritatea martorei-denunțătoare Mărgineanu (fostă Ciureanu) Sorina Livia, cu motivarea (fila 18) că:
“Această probă nu este folosită de procurorul de caz în rechizitoriu ca probă în dosar“,
“Instanța constată că Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași nu și-a întemeiat acuzarea pe această înregistrare la care face referire apărătorul inculpatului Astărăstoae Vasile”.
Rezultă astfel, fără putință de tăgadă, atât atitudinea lipsită de obiectivitate a d-nei judecător BIVOL MIHAELA, care urmărește doar administrarea probelor în acuzare menționate în rechizitoriu, cât și faptul că aceasta a stabilit deja c înregistrarea aflată la dosar nu are valoare probatorie, ceea ce justifică temerea noastră rezonabilă că nu va încuviința nicio probă în apărare, așa cum ar fi trebuit, încă din ședința de judecată din data de 26.06.2015, când au fost puse în discuția părților probele, conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală.
Mai mult decât atât, toate întrebările adresate martorei ce pot evidenția aspecte în apărare sau caracterul nesincer al declarației sale, au fost respinse nemotivat.
Un alt aspect deosebit de important care atestă, de asemenea, lipsa de obiectivitate a d-nei judecător BIVOL MIHAELA derivă din comportamentul acesteia față de avocații care au mandate în acest dosar (aleși sau din oficiu), în sensul că:
– avocaților nu le este permis să se consulte cu inculpații în timpul ședințelor de judecată, cu referire la întrebările care ar putea fi formulate martorilor audiați, întrucât d-na judecător BIVOL MIHAELA interzice orice comunicare între părțile dosarului în timpul ședinței de judecată,
– nu le este permis avocaților să iasă din sala de judecată pe parcursul ședințelor care durează timp de 12 ore, fără permisiunea prealabilă a d-nei judecator BIVOL MIHAELA, care consemnează în mod expres în conținutul fiecărei încheieri faptul că un avocat părăsește sala de judecată câteva minute, în încheieri fiind redat intervalul orar la care ies din sală și revin în sala de judecată,
– nu le este permis avocaților să-și susțină cererile liber, întrucât d-na judecător procedează la “luarea cuvântului”, astfel încât în încheierile dumneaei de ședință să nu fie redate aspecte relevante cu privire la modalitatea de audiere și consemnare a depozițiilor și încălcarea prevederilor legale de către aceasta, procedând chiar la a vorbi in acelasi timp cu avocații care susțin cereri, întrerupându-i și țipând către aceștia, sub pretextul că nu se conformează dispozițiilor instanței, întregul “dialog” dintre avocați și magistrat finalizându-se de fiecare dată cu aplicarea de amenzi judiciare, în cuantum maxim (5000 lei).
Apreciem că aplicarea acestor amenzi în cadrul ședințelor de judecată, sub pretextul „perturbării ședințelor”, încalcă, pe de o parte, dreptul la apărare, iar pe de altă parte libertatea de exprimare, întrucât contravin prevederilor art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului.
În acest sens, invocăm practica constantă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv: cazul Rodriguez Ravelo vs Spania (cererea nr. 48074/2010), cauza Kyprianou vs Cipru (cerere nr. 73797/2001) și cauza Nikula vs Finlanda (cererea nr. 31611/1996), Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând următoarele:
“Una dintre cele mai importante valori democratice o reprezintă libertatea de exprimare, iar principala îndatorire a avocatului este aceea de a fi îndreptățit să beneficieze de această libertate, atâta timp cât principala sa îndatorire este de a-și apăra clientul cu curaj, în conformitate cu raționamentul său profesional independent, chiar și atunci când formulează plângeri cu privire la conduita curții și înfrunta presiunea și impolitețea curții.
Totodată, impunerea unei sancțiuni unui avocat în timpul susținerii unei cereri reprezintă o înfrângere a relației dintre avocat și client, cu implicații nu numai pentru drepturile avocaților prevăzute în art. 10, ci și pentru drepturile la un proces corect.
De asemenea, sancționarea avocaților pentru cererile formulate, convingerile și susținerile din timpul ședințelor de judecată atestă lipsa de imparțialitate a judecătorului, Curtea europeană a drepturilor omului apreciind sancționarea avocatului pentru conduita sa în fața instanței ca o intervenție disproporționată cu dreptul judecătorului de a conduce cazul așa cum consideră adecvat”.
Astfel,
Ca o garanţie a respectării drepturilor omului, Convenţia prevede, în art. 6 pct.1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil:”Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa”.
Rezultă că, în accepţiunea Convenţiei, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente şi anume: accesul liber la justiţie, examinarea cauzei în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, examinarea cauzei de către un tribunal independent, imparţial, stabilit prin lege.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, imparţialitatea se defineşte ca fiind absenţa oricărei prejudecăţi sau a oricărei idei preconcepute privitoare la soluţia unui proces.
În această materie, aparenţele au un rol deosebit deoarece, într-o societate democratică, tribunalele trebuie să inspire justiţiabililor deplină încredere în actul de justitie.
În lumina jurisprudenței constante a Curții europene a drepturilor omului și a principiilor dezvoltate în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, imparțialitatea instanței de judecată, în sensul art. 6, paragraful 1, este analizată atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv.
Prin prisma demersului subiectiv, judecătorii sunt datori să se abțină să manifeste o părere preconcepută, precum: “judecătorul și-a exprimat părerea, calificând apărarea inculpatului ca fiind “incredibilă”, “mincinoasă”, “judecătorul a stabilit valoarea probatorie a unor înscrisuri sau depoziții de martori în timpul procesului penal și mai înainte de a acorda cuvântul părților asupra probatoriilor”, “judecătorul a făcut unele afirmații din care rezultă punctul său de vedere, cel puțin cu privire la anumite elemente esențiale de care depinde soluția ce se va pronunța în cauză sub aspectul laturii penale și civile”, “judecătorul care cu prilejul respingerii cererii inculpatului a arătat că denunțătorul faptei imputate inculpatului a fost sincer”, etc.
Menționăm, în acest sens, următoarele decizii C.E.D.O: 16.09.1999, nr. 29569/95, cauza Buscemi c. Italiei, Recueil 1999, citată în C. Bârsan, op.cit., p. 497; C.E.D.O 10.06.1996, nr. 22399/93, Pullar c. Marii Britanii, Recueil 1996-III; Hotarârea CEDO din 06.05.2003, cauza Klein si altii c. Olanda, trad. de C.-L. Popescu, „Pandactele române”, nr. 4/2003, p. 172-176;I.C.C.J., decizia nr. 1164/2004; cauza Rodriguez Ravelo c. Spania (cererea nr. 48074/2010), cauza Kyprianou c. Cipru (cerere nr. 73797/2001), cauza Nikula c. Finlanda (cererea nr. 31611/1996), cauza Buscemi c. Italia (hotararea 295669/95/16 septembrie 1999), cauza Pullar c. Regatul Unit (cererea nr 22399/93/hotarârea din 10 iunie 1996), cauza Piersack c. Belgia si altele.
Prin prisma demersului obiectiv, judecătorul trebuie să ofere suficiente garanții pentru a exclude orice dubiu că ar putea acționa părtinitor într-un litigiu dedus judecății, Curtea Europeană a Drepturilor Omului dând chiar o interpretare mai largă acestei categorii, apreciind că, în situația în care una dintre părțile implicate în soluționarea cauzei a avut o polemică cu judecătorul care l-a judecat, privitoare la activitatea acelui judecător sau chiar a întregii instanțe, această situație este de natură a proba lipsa sa de imparțialitate.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că pot fi verificate din punct de vedere al conținutului obiectiv și eventualele erori comise în judecarea cauzei și semnalate de către părți pe parcursul procesului, întrucât erorile sunt semne, indicii ale lipsei de imparțialitate.
Faptul că acele erori pot fi corectate în căile de atac (acesta fiind atât argumentul d-nei judecător BIVOL MIHAELA, inserat în cuprinsul mai multor încheieri de ședință, cât și al celorlalți magistrați din cadrul Tribunalului Suceava investiți să soluționeze cereri de recuzare sau contestații la amenzi judiciare) nu indică lipsa imparțialității, atâta timp cât lipsa imparțialității are un domeniu de aplicare mai larg decât erorile deja semnalate, ridicând semne de întrebare, de îndoială nu doar asupra a ceea ce s-a întâmplat deja, ci și asupra a ceea ce urmează să decidă.
Legiuitorul nostru, a statuat în cuprinsul art. 71 din noul Cod de procedură penală că suspiciunea rezonabilă privind imparțialitatea judecătorilor poate fi conturată și în urma unui examen detaliat al circumstanțelor, “împrejurărilor cauzei”, “calității părților” ori mediatizării intense a ședințelor de judecată care au drept rezultat stabilirea publică a unor vinovății mai înainte ca instanțele să se fi pronunțat.
Or, din modalitatea în care sunt reflectate în mass media locală, aspecte legate de procesul în curs de soluționare și conduita d-nei magistrat BIVOL MIHAELA se poate lesne observa de către un observator exterior cauzei că există aparența unei lipse de neutralitate a judecătorului investit să soluționeze cauza.
Prin hotarârea CEDO luată în cauza Piersak c. Belgia, Curtea europeană a statuat că principala rațiune care justifică utilizarea aparenței cu scopul de a determina neutralitatea judecătorului este aceea ca tribunalul să inspire publicului încrederea indispensabilă justiției, iar aparența o crează anumite aspecte din activitatea judecătorului.
Înainte de a expune punctual, cu referire la fiecare ședință de judecată, considerentele care ne îndreptățesc să credem că strămutarea judecării cauzei reprezintă singurul remediu procesual prin intermediul căruia poate fi înlăturată orice suspiciune asupra imparțialității și obiectivității d-nei judecător BIVOL MIHAELA, dar și a altor magistrați din cadrul Tribunalului Suceava, imparțialitate pe care vă rugăm să o analizați prin prisma deciziilor constante ale Curții europene de justiție, dar și a celor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, invederăm și faptul că unii dintre inculpații cercetați în aceeași cauză au uzat de nenumărate ori și de procedura recuzării, cererile amplu motivate fiind respinse, iar motivarea încheierilor de respingere se rezumă la un singur alineat, referitor la faptul că susținerile petenților nu sunt intemeiate.
De asemenea, nenumăratele contestații formulate de apărătorii aleși din această cauză penală împotriva încheierilor pronunțate de d-na judecător BIVOL MIHAELA, prin care a dispus aplicarea unui număr de 7 amenzi judiciare nejustificate, abuzive, împotriva avocaților care au formulat cereri, memorii și obiecțiuni în virtutea exercitării dreptului la apărare au fost respinse de aproape toți magistratii Tribunalului Suceava, respectiv de către GRIGOREAN MARIA LOREDANA, CRĂCIUN GINA IONELA, MORIȘCĂ EMANUELA, MITITELU MARICICA, fără o motivare coerentă, logică a dispozițiilor de respingere, în lipsa audierii înregistrărilor ședințelor de judecată și exclusiv pe baza susținerilor d-nei magistrat BIVOL MIHAELA, potrivit căreia ședințele dânsei de judecată sunt “perturbate” de către avocați.
Acest mod relaxat de a soluționa cereri esențiale pentru buna desfășurare a procesului penal se datorează și atmosferei colegiale în care are loc judecarea cererilor de recuzare, a contestațiilor formulate, dar și absenței unui mecanism eficace și rapid de control al încheierilor pronunțate în materia recuzării, precum și repartizării aleatorii a acestor cereri de recuzare oricărui complet de judecată din compunerea Tribunalului Suceava, cu consecința înfrângerii principiului aparenței bunei înfăptuiri a justiției, precum și a menținerii suspiciunii nu doar asupra judecătorului implicat în soluționarea cauzei, ci asupra tuturor celor care deja au exprimat un punct de vedere în susținerea magistratului BIVOL MIHAELA, prin respingerea tuturor cererilor formulate de părțile dosarului (recuzări) sau apărătorii lor aleși (contestații amenzi judiciare).
Menționăm, totodată, că inculpații au semnalat derapajele d-nei judecător BIVOL MIHAELA, inclusiv președintelui Tribunalului Suceava, aducându-i la cunoștință nenumăratele încălcari ale prevederilor legale de către aceasta, însă memoriile, solicitările și cererile au fost respinse nemotivat, astfel cum rezultă din documentele atașate”.
Dintre avocaţii semnatari ai cererii de strămutare ce urmează a fi soluţionată de Curtea de Apel Suceava la data de 27.04.2016, menţionăm: avocat Gheorghe Suhan (fost procuror adjunct al Parchetului National Anticorupţie, în prezent avocat în Baroul Botoşani), Angelica Enache (avocat în Baroul Bucureşti), Mihai Tun (avocat în Baroul Iaşi), Zaharia Adrian (avocat în Baroul Prahova), Georgescu Alexandru (avocat în Baroul Bucureşti).
