Articol de Maria Cojocariu (foto), Payroll Manager Accace
Există anumite domenii, cum ar fi agricultura, în care utilizarea muncitorilor zilieri este o practică des întâlnită, întrucât volumul de muncă nu este constant pentru o perioadă mai lungă de timp, astfel că angajarea de personal pe perioadă determinată sau nedeterminată nu ar fi justificată. În plus, există anumite particularități din punct de vedere fiscal ce sunt în avantajul companiilor care utilizează personal zilier.
Însă înainte de a le prezenta, trebuie să clarificăm condițiile pe care o companie trebuie să le îndeplinească pentru a putea angaja personal zilier. Astfel, entitățile cu drept de utilizare a zilierilor sunt denumite ca „beneficiari de lucrări” și pot fi, conform Legii 52/2011 actualizată, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane fizice. O condiție pentru utilizarea acestui tip de forță de muncă este faptul că sunt definite clar anumite domenii în care aceasta poate funcționa: agricultură, vânătoare și pescuit, silvicultură (exclusiv exploatări forestiere), piscicultură și acvacultură, pomicultură și viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producții cinematografice și audiovizuale, publicitate, activități cu caracter cultural și manipulări de mărfuri.
În ceea ce privește condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a putea lucra ca zilier, acestea se referă la orice persoană fizică, cetățean român sau străin, ce are capacitate de muncă și care este apt pentru a desfășura activități necalificate pentru unul din beneficiarii enumerați mai sus. Ca limită de vârstă există un minim de 16 ani, caz în care zilierul beneficiază de un program redus, de maxim 6 ore pe zi. Chiar și persoanele cu vârsta minimă de 15 ani pot fi încadrate ca zilieri, însă numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali și doar pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, cunoștințele și aptitudinile acestora. Este interzisă efectuarea de ore de noapte pentru zilierii minori.
Mai este important de subliniat faptul că un ziler nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, acest tip de activitate fiind definită ca una de tip ocazional.
Particularitățile utilizării de zilieri, din punct de vedere al salarizării
Diferențele dintre salarizarea aplicată contractelor individuale de muncă și activitatea ce implică zilieri sunt majore, în primul rând din punct de vedere al documentației ce sprijină modul de colaborare și procedura impusă de lege ulterior, pentru administrarea relației dintre companie și zilier.
Astfel, raportul de muncă dintre zilier și beneficiar se stabilește fără încheierea unui contract de muncă, pe un interval de minimum 8 ore. Beneficiarul serviciilor unui zilier are obligația de a înființa si completa Registrul de evidență al zilierilor, în ordine cronologică, cu datele tuturor zilierilor activi, chiar în dimineața zilei în care zilierul s-a prezentat la muncă, cu scopul de a ține o evidență zilnică a lor.
Registrul este, de asemenea, documentul pe care beneficiarul trebuie să îl depună lunar la Inspectoratul Teritorial de Muncă, cel târziu până în data de 5 ale lunii următoare prestării efective a activității zilierilor. Practic, prin înregistrarea Registrului la ITM, se păstrează evidența zilierilor din fiecare lună, ceea ce permite ITM-ului să monitorizeze și să verifice respectarea prevederilor legii nr. 52/2011. Acesta se poate depune pe suport de hârtie sau în format electronic, în funcție de alegerea beneficiarului.
Pe de altă parte, procedura de angajare a unui individ este cu mult mai complexă decat cea de declarare a zilierilor. În cazul angajării, compania are obligativitatea de a întocmi un contract individual de muncă, a trimite angajatul la controlul de medicina muncii în prealabil, de a negocia un salariu fix brut / net lunar împreună cu acesta, precum și o serie întreagă de termeni contractuali, de a întocmi un dosar de personal, stat lunar de plată, fluturaș de salariu, declarația 112 și alte aspecte administrative apărute la încheierea contractului de muncă. De asemenea, contractul de muncă trebuie declarat către ITM, atât în faza de angajare cât și în cea de lichidare, respectând termenele legale.
Remunerarea brută orară a zilierilor este între 2 lei și 10 lei și este făcută, conform prevederilor aceleiași legi, la finalul fiecărei zile de muncă. Doar prin excepție aceasta poate fi acordată la finalul perioadei activității, în baza unui acord scris al părților.
Un avantaj al utilizării de zilieri e reprezentat de faptul că această modalitate de muncă nu presupune plata contribuțiilor sociale pentru niciuna dintre părți. Venitul brut al zilierului este supus numai impozitului pe venit, în procent de 16%, prin stopaj la sursă, aceasta însemnând că beneficiarul are obligația de a calcula, reține și vira către Bugetul de Stat suma aferentă.
Pe de altă parte, zilierii nu se regăsesc asigurați în sistemele de asigurări publice (șomaj, pensii, sănătate), dar au totuși opțiunea de a se asigura în mod independent la aceste instituții, dacă doresc să beneficieze de protecție socială pe parcursul intervalului în care își desfășoară activitatea.
Prin comparație, în cazul unui contract individual de muncă, angajatul este asigurat în sistemul de asigurări sociale, astfel că angajatorul are datoria de a calcula, reține și vira în numele acestuia toate contribuțiile sociale și impozitul pe venit, în cumul de 32,5% din salariul brut, la care se adaugă contribuțiile sociale suportate de către societate pentru angajat, în cumul estimat de 28% din totalul venitului brut pe companie.
Așadar, deși pare mai simplă decât angajarea pe perioadă determinată, utilizarea de personal zilier trebuie să respecte anumite reguli, iar în acest sens, Accace recomandă companiilor consultarea unui specialist care să cunoască foarte bine legislația în domeniu și care să le poată oferi consultanță în funcție de nevoile specifice.
