Search
Miercuri 22 Noiembrie 2017
  • :
  • :

Clienții au devenit şi devin din ce în ce mai exigenți

Interviu cu Cristina Ion, Managing Partner, Prospect Consult


Asigurați servicii integrate – contabilitate, consultanță fiscală, audit financiar, insolvență, HR. Cum este structurată compania dumneavoastră? Care au fost ariile de expertiză cele mai solicitate, în ultimii ani?

Oferim serviciile enumerate, dar şi altele în legătură cu domeniile respective: consultanță pentru management, due-dilligence, înregistrări fiscale şi altele.

Funcţionăm prin două firme, în conformitate cu legislația și standardele în domeniu, cele două acoperind toate serviciile profesionale menţionate. Serviciile legate de insolvență sunt prestate momentan prin cabinet individual de practician în insolvență.

Ultimii ani au fost provocatori pentru noi. În aria serviciilor de contabilitate, solicitările au fost constante, cu creşteri în perioadele şi pentru clienţii ce au reuşit să obţină finanţări din fonduri europene pentru proiectele depuse. Tot în legătură cu fondurile europene au fost solicitări pentru servicii de expertiză contabilă.

Pe lângă serviciile de audit financiar, am remarcat şi o cerere în legătură cu asistenţa pentru înregistrarea în scopuri de TVA şi în general a nerezidenţilor, ceva mai accentuată decât în anii anteriori.

Cum au evoluat cerințele clienților și complexitatea dosarelor la care ați lucrat, în ultimii ani?

Clienții au devenit şi devin din ce în ce mai exigenți.  Este normal în contextul actual. Dar şi complexitatea lucrărilor şi dosarelor a crescut an de an, nu numai datorită cerințelor clienților ci și datorită schimbărilor semnificative determinate de integrarea României în Uniunea Europeană, îndeplinirea cerinţelor de aliniere la legislaţia europeană, la standardele profesionale internaţionale.

Dovadă stau modificările în legislaţia profesională, a reglementărilor contabile, în ceea ce priveşte auditul statutar, taxarea, insolvența. Să nu uităm şi de complexitatea lucrărilor generată de necesitatea de conformare fiscală în contextul schimbărilor frecvente. De asemenea, cerinţele privind raportările către client au crescut, însă timpul de răspuns pe care clientul este dispus să-l accepte în legătură cu solicitările sale a scăzut.

Cum apreciați nivelul actual al fiscalității din țara noastră? Care considerați că sunt zonele unde s-ar putea reduce fiscalitatea și domeniile care au un potențial ridicat de colectare?

Actualul nivel al fiscalităţii este unul cu mult mai scăzut decât cel din anii 90’ (când spre exemplu cota de impozit pe profit era de 38%). Considerăm România ca fiind atractivă, dacă ţinem cont spre exemplu de nivelul de impozitare al profitului, dividendelor sau al veniturilor microîntreprinderilor.

Totuşi, evoluţiile imprevizibile, multiplele schimbări cu impact major în zona fiscalităţii, reglementări uneori superficiale, neclare, proceduri fiscale greoaie şi prea birocratizate pot reduce semnificativ interesul de a investi în ţara noastră.

Zona în care fiscalitatea s-ar putea reduce este cea a forţei de muncă. Chiar dacă România are printre cele mai mici salarii minime din UE este în primii 10 atunci când vine vorba de taxarea muncii.

Serviciile de externalizare contabilă urmează exemplul celor de salarizare și administrare de personal și apelează din ce în ce mai mult la soluții tehnologice pentru a veni în sprijinul clienților. De la ce număr de angajați este oportun să apelezi la astfel de tehnologii?

Nu am identificat o legătura directă între numărul de angajați și tehnologiile necesare. Totul depinde de specificul și eficiența unei activități. Pe de altă parte trebuie ținut cont și de necesitățile de raportare, volumul de informații determinate de o anumită activitate, complexitatea şi ritmicitatea acestora pot avea un rol decisiv în adoptarea unor soluții care să facă apel la tehnologie.

Cum vedeți procesul de modernizare al ANAF?

Departe de a fi o instituţie modernă, trebuie recunoscut că s-au făcut paşi în ultimii ani în sensul modernizării (cea mai recentă dovadă este implementarea în vara acestui an-chiar şi parțială- a spaţiului privat virtual pentru persoane juridice, aşa-numitul SPV).

Informatizarea şi mai ales interconectarea ANAF cu celelalte instituţii ar trebui realizată pentru reducerea birocraţiei şi implicit a timpului alocat de către contribuabili.

De asemenea, relaţia dintre ANAF şi contribuabili trebuie pusă pe o altă bază, în sensul că rolul ANAF să nu fie exclusiv punitiv, dar şi educaţional, preventiv, de sprijinire a contribuabililor în general. Anunţată în 2017 legea prevenţiei este încă în stadiu de proiect.

Apreciem paşii făcuţi şi speram că procesul de modernizare să fie unul complex şi să se desfăşoare în ritm mai accelerat.

În ultimii ani, Curțile de Apel au respins mai multe amenzi acordate de ANAF. Ce ne puteți spune despre acest fenomen?

Respingerea amenzilor denotă o abordare de multe ori rigidă, inflexibilă şi câteodată abuzivă a celor care fac inspecțiile fiscale. Unele amenzi aplicate sunt disproporționate față de gravitatea și consecințele faptelor. De remarcat faptul că ANAF nu a practicat deloc sau aproape deloc prevenția.

Dar credem că de-a lungul timpului şi judecătorii au acumulat cunoştinţe şi experienţă în domeniul economic şi fiscal, fapt care asigură un suport mai bun în luarea unor astfel de decizii.

Website: www.pcs.ro

 




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *