Legal Magazin Events a organizat, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA), conferința “Provocări actuale în managementul repuțaiei și în branding”, pe data de 9 decembrie 2014, în cadrul Hotel Marshal Garden București.
Vorbitorii primei sesiuni de discuții și temele abordate au fost: Dr. Dumitru Borțun – „Managementul greșelii, ingredient în rețeta credibilității”, Dr. Diana-Maria Cismaru – „Evaluarea efectelor crizelor reputaționale în mediul online”, Dr. Diana Gavra – „Răspunderea juridică a Google Inc. pentru prejudicii aduse reputației persoanelor”, Drd. Raluca-Silvia Ciochină – „Agenți facilitatori ai calomniei în mediul online: cazul Ripoff Report” și Dr. Diana Dumitriu – „Managementul reputației pe piața celebrității în context competițional”.
„Avocatura nu înseamnă numai administrarea legii ci și construirea unei reputații. Credibilitatea este o excelentă rezervă strategică pentru eventualele crize de imagine (reprezintă „bani albi” pentru „zile negre”). În cazul în care acestea se declanșează este foarte important să recunoști greșeala. În fiecare companie ar trebui să existe un set de proceduri de management al greșelii”, a declarat Conf. univ. dr. Dumitru Borțun, Șeful Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității din Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA.
Acesta a subliniat, cu ocazia evenimentului, slaba pregătire a elevilor, studenților și implicit a angajaților atât de mediatizată în ultimii ani.
“Această slabă pregătire nu este cauzată numai de lipsa de voință a elevilor ci și de lipsa de interes a profesorilor care sunt prost plătiți și demotivați. Astfel profesorii sunt modele de eșec social, nu de succes. De aceea, elevii nu învață. Profesorii nu reprezintă modele pentru ei ”, a explicat Conf. univ. dr. Dumitru Borțun.
Reputația din spațiul online afectează viața reală
Dr. Diana-Maria Cismaru, Conf. Univ. Dr. SNSPA București, a vorbit despre “Evaluarea efectelor crizelor reputaționale în mediul online”.
“Până acum nu prea s-a dat importanță spațiului online. Nu s-a considerat că acesta poate avea un efect asupra spațiului real. Din păcate, realitatea este că reputația din spațiul online afectează direct viața reală. De aceea, este foarte important să fie evitată o astfel de criză. După ce aceasta s-a produs în mediul online efectele sunt înlăturate foarte greu. De asmenea, în spațiul online, oamenii afectați nu prea au „dreptul” de a fi uitați”, a afirmat Dr. Diana-Maria Cismaru.
Dr. Diana Gavra, Asistent univ. SNSPA și avocat, a susținut o prezentare cu tema „Răspunderea juridică a Google Inc. pentru prejudicii aduse reputației persoanelor”. Una dintre principalele probleme în acest sector este existența unei imunități a operatorilor online, dată de Aplicarea CDA, Secțiunea 230, tuturor companiilor care au sediul în California. Potrivit acestei secțiuni, nici un furnizor sau utilizator de servicii informatice interactive nu va fi considerat editorul sau autorul oricărei informații pusă la dispoziție de către alt furnizor de conținut. Drept urmare, persoane care au fost defăimate în mediul online, prin intermediul YouTube sau Google, nu au reușit să obțină ștergerea informațiilor defăimătoare pentru că instanța din SUA a respins acțiunea în baza imunității operatorilor online.
“Nu cred că trebuie să ne imaginăm că Secțiunea 230 va fi vreodată scoasă dar cred că alte state sau UE ar trebui să instituie alte tratate care să oblige acești operatori să răspundă, să le impună niște responsabilități mai clare, atât timp cât veniturile acestor coloși care provin din UE sunt însemnate”, a declarat Dr. Diana Gavra.
Drd. Raluca-Silvia Ciochină a subliniat faptul că potrivit Codului Penal, intrat în vigoare în februarie 2014, calomnia și insulta nu mai sunt considerate infracțiuni.
Reputația există, la fel ca frumusețea, în ochii privitorului
„Ne aflăm într-o perioadă în care competiția este contextualizată altfel. Avem tot felul de topuri și este foarte greu să ieși din această paradigmă. Piața celebrității este foarte dinamică, iar distincția între viața publică și cea personală devine foarte greu de făcut. Celebritatea și dinamica competițională se întâlnesc iar actorul este pus sub o presiune foarte mare. Este foarte greu să nu greșești. De aceea, reputația trebuie gândită pe un model de rețea, rețea de canale și de convergență de roluri. Atunci putem vorbi despre o structură solidă în termeni reputaționali”, a precizat Dr. Diana Dumitriu, Cadru didactic asociat SNSPA.
Vorbitorii celei de-a doua sesiuni de discuții și temele abordate au fost: Simona Dan, Market Strategy Advisor, GfK România, Eliza Rogalski, Founding Partner, Rogalski Damaschin Public Relations – „De la nume la brand”, Ana-Maria Gavrilă, Head of Communications, Clifford Chance Badea „Brandul personal în avocatură”, Ioana Barbu, PR & Marketing Consultant, bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ “Diferențiere prin branding în avocatură” și Ștefan Moțec, Avocat Partener, MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat.
“Reputația există, la fel ca frumusețea, în ochii privitorului. Reputația nu este un lucru care stă numai pe masa directorului de companie sau pe cea a omului de comunicare, ci, în mâinile fiecărui angajat”, este de păerere Simona Dan, Market Strategy Advisor, GfK România.
Aceasta a prezentat concluziile unui studiu realizat recent de companie asupra industriei pharma. Pilonii pe care se construiește reputația sunt: calitatea management-ului, familiaritatea, puterea financiară, produse/serviciul calității, brand-ul angajaților, CSR și implicarea emoțională.
Autenticitate, Diferențiere și Notorietate
Ana-Maria Gavrilă, Head of Communications, Clifford Chance Badea, a susținut o intervenție cu tema „Brandul personal în avocatură”. Potrivit acesteia, AND-ul brandului personal – Autenticitate, Diferențiere și Notorietate – ar trebui să fie în vederea celor care sunt interesați să-și construiască o identitate puternică.
Dimensiuni de diferențiere – oamenii – sunt un element critic pentru că ei interacționează de fapt cu clienții și devin un vehicul al valorilor de brand. De multe ori, avocații sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere juridic dar pun mai puțin accent pe alte elemente. Problema este că tot de multe ori clienții nu pot face o evaluare a pregătirii lor tehnice și se ghidează în funcție de alte elemente: cât de repede i-a răspuns, cât de pe înțelesul său a vorbit etc.
Ioana Barbu, PR & Marketing Consultant, bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ, este de părere că branding-ul nu este și nu trebuie să fie un scop în sine, dar că în mintea clienților trebuie să ne diferențiem cumva.
“Oamenii din firmă reprezintă o dimensiune de diferențiere și sunt un element critic pentru că ei interacționează de fapt cu clienții, devenind astfel un vehicul al valorilor de brand. De multe ori, avocații sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere juridic dar pun mai puțin accent pe alte elemente. Problema este că tot de multe ori clienții nu pot face o evaluare a pregătirii lor juridice și se ghidează în funcție de alte elemente: cât de repede i s-a răspuns, cât de pe înțelesul său s-a discutat etc”, a explicat Ioana Barbu.
Ștefan Moțec, Avocat Partener, MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocet, a vorbit despre posibilitatea eficientizării activității aferente caselor de avocatură prin utilizarea unui soft dedicat, isoLex. Printre capablitățile aplicației se numără: elaborarea de statistici și rapoarte, coordonarea proiectelor de anvergură, managementul dosarelor, monitorizarea activității zilnice etc.
Prima ediție a conferinței “Provocări actuale în managementul repuțaiei și în branding” a fost organizată cu sprijinul bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ, isoLex și Conta Rădulescu.
