Activitățile de fuziuni și achiziții au generat, în ultimii zece ani, randamente mai mari pentru companiile din sectorul minier și cel metalurgic decât creșterea organică prin investiții în proiectele interne ale companiilor.
Conform datelor analizate și prezentate de EY, companiile cu cel mai înalt nivel de cheltuieli alocate pentru fuziuni și achiziții, calculat ca procent din valoarea lor de piață, au înregistrat cele mai bune randamente pentru acționari (+ 414%) în perioada 2002-2012, comparativ cu randamentele generate de companiile care au investit în dezvoltarea organică (+ 181%).
“Acest lucru demonstrează că o tranzacție potrivită poate crea valoare companiei dacă este implementată corect. Totodată, se evidențiază faptul că investițiile organice nu sunt valorizate în momentul de față de către piață, generând randamente mai scăzute pentru cei care au făcut investiții masive în proiecte de mare amploare “, spune Lee Downham, lider global EY, departamentul de tranzacții în sectorul minier și metalurgic.
“Luând în calcul natura ciclică a industriei, analiza oferă perspective diferite asupra randamentelor totale generate în funcție de perioada în care au fost măsurate. Se întărește, astfel, nevoia pentru companiile din sector de a lua decizii de investiții pe un orizont mare de timp, deoarece valoarea unei investiții organice poate fi cuantificată doar peste câțiva ani, luând în considerare perioada mai lungă necesară pentru începerea producției”.
Analiza ia în calcul și rezultatele studiului Capital Confidence Barometer: Mining & metals sector – conform cărora 73% dintre respondenții din sectorul minier și metalurgic cred că volumul tranzacțiilor efectuate va crește în următoarele 12 luni.
Lee Downham spune: “Companiile din acest sector au fost, în general, prudente și concentrate pe activitatea operațională în cea mai mare parte din acest an, însă există semnale că, pentru o bună parte dintre ele, lucrurile sunt pe cale să se schimbe”.
“Creșterea volatilității prețurilor și a ratei de schimb valutar face ca încheierea tranzacțiilor să fie mult mai dificilă iar această volatilitate se va menține și în următorii 2-3 ani. Acest lucru înseamnă o mai mare dificultate în armonizarea așteptărilor cumpărătorului cu cele ale vânzătorului în ceea ce privește prețul” mai spune Downham.
