Articol de Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, coordonator al studiului EY Antreprenorii Vorbesc
Se discută din ce în ce mai des despre o “generație pierdută”. După generația de sacrificiu, a celor care a trebuit să traverseze cum s-au priceput tranziția de la valorile comuniste la cele ale economiei de piață, “generația pierdută” este cea a tinerilor care nu își găsesc loc de muncă din cauza crizei și a incertitudinilor economice din ultimii 5 ani.
Dar, de această dată, românii sunt “în trend”. Sintagma asociată tinerilor români, de “generație pierdută”, este utilizată în rapoarte ale Organizației Mondiale a Muncii (OMM) și în alte studii care tratează subiectul șomajului și forței de muncă la nivel global. Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) la nivel global este estimată de OMM la 12,6% în 2013 (în studiul Global Employment Trends for Youth 2013), aproape de vârful înregistrat în criză, de 12,7%, în 2009. În cifre absolute, acest procentaj înseamnă 73,4 milioane de tineri, iar tendința este de creștere. Până în 2018, rata șomajului în rândul tinerilor este proiectată să crească până la 12,8%, în timp ce raportul dintre șomajul în rândul tinerilor și cel în rândul adulților se va păstra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7. Ceea ce înseamnă că este aproape de 3 ori mai probabil pentru un tânăr să fie șomer decât pentru un adult.
Cele mai afectate țări sunt, poate paradoxal pentru unii, cele cu economii dezvoltate și Uniunea Europeană, alăturate în statistici la acest capitol cu Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În aceste regiuni, șomajul în rândul tinerilor a continuat să crească începând cu 2008 iar, în economiile dezvoltate și Uniunea Europeană, rata a crescut chiar și cu 24,9% între 2008-2012.
În același timp, există o discrepanță mult trâmbițată între abilitățile celor care își caută loc de muncă și cunoștințele și abilitățile cerute de angajatori, cu tendință de creștere. Dar există și o veste bună. La nivelul României, în același studiu din 2013 al OMM, se precizează că această discrepanță a scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010-2011, de la 12%, la 8,5%, cea mai mare scădere după Estonia și Grecia dintre țările analizate.
Lipsa de abilități coexistă cu o realitate contradictorie: tinerii supracalificați. În România, conform aceluiași studiu, 15% dintre tinerii români sunt “prea” educați comparativ cu cererea pieței. Iar această rată este mai mare în România decât în Marea Britanie și Germania.
Și, tot despre educație, rata șomajului în rândul tinerilor cu educație terțiară (școli tehnice și facultăți) este foarte mare în România, ajungând la 29,3% în 2011, în creștere față de 2010 și mai mult decât triplă față de nivelul anului 2000.
Toate aceste dificultăți persistente, ca și încetinirea revenirii economice la nivel global în 2012 și 2013, au condus la blazare și pesimism. Din ce în ce mai mulți tineri renunță să mai caute un loc de muncă, iar mulți se mulțumesc cu un job sub nivelul lor de calificare.
Cu siguranță, inversarea acestei tendințe a ratei șomajului în rândul tinerilor și readucerea optimismului tinerilor în viitorul lor profesional este un proces extrem de scump. Este nevoie de politici publice cu viziune. Dar, alternativa de a nu acționa este cel puțin la fel de scumpă, cu costuri sociale și economice evidente (scăderea nivelului de economii și scăderea cererii de consum acum, când tinerii sunt întreținuți de familie și rămân sume mai mici la nivelul gospodăriei pentru investiții, dar, și mai târziu, când, chiar dacă se vor angaja, nivelul maxim de salarizare la care vor ajunge va fi sub cel al generației anterioare). Și chiar cu costuri politice, având în vedere că tinerii lipsiți de perspective au un nivel crescut al euroscepticismului.
Una dintre soluțiile cele mai valoroase și, pentru unii, nu foarte evidentă pentru inversarea tendinței șomajului în rândul tinerilor este susținerea dezvoltării antreprenoriatului. Antreprenoriatul vine cu două surse de scădere a șomajului: cu cât mai multe companii sunt înființate, cu atât mai mult va crește numărul de angajați, iar cu cât mai mulți tineri vor deveni antreprenori și se vor auto-susține, numărul șomerilor va scădea. Conform raportului EIM Do SMEs create more and better jobs?, angajații IMM-urilor (cu mai puțin de 250 de angajați) reprezintă, în medie, 2/3 din numărul de angajați din țările G20. Aceste companii creează joburi la o rată dublă față de companiile foarte mari și sunt mai dispuse să angajeze persoane aflate în șomaj.
Pentru creșterea numărului de antreprenori, însă, este nevoie de finanțare și mentorat, două linii de acțiune imperativă pentru a susține activitatea antreprenorilor (conform studiului EY Avoiding a lost generation, care a chestionat 1.500 antreprenori din țările G20, dintre care 1.000 nu împliniseră 40 de ani). Finanțarea fără mentorat este ineficientă, la fel ca și mentoratul fără finanțare. În general, 88% dintre antreprenorii care au mentori oameni de afaceri experimentați supraviețuiesc în business. Mai ales pentru antreprenorii tineri, aflați la început de drum, nevoia unor mecanisme de susținere este foarte mare.
Nu în ultimul rând, este nevoie să fie redusă birocrația, un subiect la fel de des adus în discuție când se analizează sprijinirea start-up-urilor și a antreprenorilor ca și problema finanțării. Tinerii antreprenori au nevoie pentru a reuși de un mediu mai simplu și prietenos din punctul de vedere al reglementărilor și al fiscalizării. Mai mult de 53% dintre antreprenorii chestionați de EY consideră că această simplificare ar susține în mod crucial eforturile lor antreprenoriale. Cei mai mulți antreprenori tineri sunt frustrați de mediul de fiscalizare și reglementare. În prezent, acesta este în general gândit pentru companiile mai mari.
De aceea, tinerii și antreprenorii trebuie luați în considerare împreună atunci când se analizează oportunitatea susținerii uneia dintre aceste categorii. Astfel gândit, sprijinul devine o situație de tip win-win pentru tineri, și pentru antreprenoriat deopotrivă.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajați în 700 de birouri din 140 de țări și venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012. În România, EY este unul dintre liderii de pe piața serviciilor profesionale încă de la înființare, în anul 1992. Cei peste 450 angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și servicii de asistență în afaceri către companii multinaționale și locale. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identității vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.
