Pentru anul 2014, scenariul de prognoză prevede o creștere a produsului intern brut de 2,2%, cererea internă reprezentând motorul creșterii economice, se arată într-un document al Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru perioada 2015 – 2017 se estimează că economia românească va avea o creștere mai susținută, cu un ritm mediu anual de 2,9%. Tot cererea internă va continua să reprezinte motorul creșterii economice.
După reducerea semnificativă a ponderii în PIB a deficitului de cont curent până la 1% în anul 2013, se așteaptă ca aceasta să fie de 1,3% în 2014, dar se va majora treptat după 2014, până la 2,3% în 2017.
La sfârșitul anului viitor, rata inflației va ajunge la 3,0%, cu o medie anuală de 2,4%. Rata inflației urmează să se reducă gradual până la nivelul de 2,2% la sfârșitul anului 2017, cu o medie anuală în scădere de la 2,8% în 2015 la 2,3% în 2017.
Guvernanții recunosc că nu se așteptau la scăderea veniturilor la buget în acest an și arată că acestă reducere poate avea efecte și anii viitori.
Conform documentului Ministerului Finanțelor Publice: “Realizarea veniturilor la niveluri mai mici decât au fost stabilite în programul bugetar, în ultima parte a anului 2013 a reflectat în principal pierderile din sectorul bancar, scăderea TVA aferentă importurilor, venituri fiscale mai mici și o colectare mai slabă datorată parțial unei restructurări a administrației fiscale”.
Cauzele care au stat la baza nerespectării țintelor de venituri pe lunile august-septembrie 2013 pot continua să producă efecte și pe parcursul exercițiului bugetar 2014, generând constrângeri suplimentare pe partea de cheltuieli. Ca măsură de protecție împotriva incertitudinilor pe partea de venituri, nu va fi eliberată rezerva de 10% din buget înainte de cea de-a doua rectificare a bugetului din 2014.
Guvernanții au de gând să sporească veniturile prin mai multe măsuri pe care le-a luat sau le va lua:
– introducerea în sistem a contribuabililor care realizează venituri de până la 20% din consultanță și management;
– interzicerea practicării vânzărilor cu prime, iar pentru cele din categoria promoțiilor doar în anumite condiții, pentru produsele accizabile din grupa tutunului prelucrat și din grupa alcoolului și băuturilor alcoolice,
– stabilirea unui mod de calcul al valorii accizelor în lei, în situația în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent;
– creșterea accizelor la benzină, motorină și kerosen;
– extinderea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, indiferent dacă acestea mai realizează și alte venituri. pentru care datorează această contribuție.
