Search
Marti 14 Iulie 2020
  • :
  • :

Interviu cu Simona Pirtea, Managing Partner, Enache Pirtea & Asociații: Un sistem de conformitate și compliance bine pus la punct reprezintă o garanție esențială de creștere sustenabilă a business-ului

Interviu cu Simona Pirtea, Managing Partner, Enache Pirtea & Asociații

Un sistem de conformitate și compliance bine pus la punct

reprezintă o garanție esențială de creștere sustenabilă a business-ului

 

Echipa de avocați Enache Pirtea & Asociații (EPA) are o vastă experiență în domeniul legislației împotriva spălării banilor.  Pentru al treilea an la rând, EPA este colaboratorul ales de International Comparative Legal Guides să analizeze în detaliu cadrul legislativ aplicabil în România în domeniul Anti-Money Laundering. Ce reprezintă acest lucru pentru dumneavoastră?

Societatea noastră și-a dorit, încă de la înființare, să fie un reper al serviciilor juridice în domeniul Dreptului Penal, mai ales în componenta sa de criminalitate a ”gulerelor albe”. Și am reușit destul de repede să dovedim tuturor partenerilor noștri, inclusiv cei academici (cum este și ICLG), că lucrăm la cel mai înalt nivel profesional, atât din punct de vedere al cunoștințelor cât și al cauzelor și mandatelor gestionate în arii ca anticorupție, spălarea banilor ori infracționalitatea mediului de afaceri.

Ca atare, bazându-ne pe recunoașterea obținută încă din primul an de la singura publicație internațională care face topul firmelor de avocați active în aria White-Collar Crime, respectiv Legal500, am fost solicitați și am început colaborarea activă în domeniul Anti Money Laundering și apoi Business Crime cu probabil cel mai titrat și cel mai diversificat ghid juridic, International Comparative Legal Guides. În România un astfel de demers publicistic și academic este mai puțin cunoscut, noi fiind probabil mai obișnuiți cu monografiile publicate la diferitele edituri juridice, însă la nivel internațional astfel de ghiduri sunt ceea ce orice profesionist al dreptului caută pentru a înțelege în mod aprofundat legislația dintr-un anumit domeniu dintr-o jurisdicție națională și pentru a-și găsi parteneri atunci când are nevoie de servicii juridice din acea specialitate.

Ne bucurăm că am fost aleși ca și colaboratori exclusivi în România ai ICLG în aria Dreptului Penal (redactând ambele ghiduri de profil, AML și Business Crime), și mai ales ne mândrim că în cadrul acestora avem posibilitatea să fim parte a unei echipe redacționale coordonate de nume uriașe la nivel mondial în piața avocaturii, cum sunt Skadden sau Gibson Dunn. Și cu siguranță calitatea acestor ghiduri, pe care am dovedit-o în cei trei ani de colaborare, este unul dintre motivele pentru care am fost cooptați ca redactori ai altor ghiduri similare în aria anti-corupției, coordonate de Legal500 sau Chambers Europe.

Cum percepeți activitatea Oficiului Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor si a celorlalte instituții care trebuie să acționeze pentru prevenție, informare și educare în acest domeniu?

Oficiul este o instituție foarte utilă la nivel principial și care poate face diferența în ceea ce privește prevenția și educarea la nivel de companii, instituții și societate, mai ales având în vedere modificările legislative privind spălarea banilor din ultima perioadă, precum și cele care se preconizează pentru viitor. La nivel legislativ ne aflăm în faza în care Legea nr. 129/2019 a implementat cu întârziere Directiva (UE) 2015/849 (denumită AML 5), între timp fiind emisă și Directiva (UE) 2018/843 (denumită AML 6), care va trebui, de asemenea, transpusă în legislația internă, termenul de transpunere fiind 3 decembrie 2020. Rămâne de văzut cum se va implementa Directiva AML 6, directivă care conține măsuri suplimentare de prevenție și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

De asemenea, cred că ar fi important și recomandat ca rolul Oficiului sa fie unul mult mai vizibil și în componenta sa de investigație, mai ales în colaborare cu Ministerul Public. De exemplu, în toți anii de activitate, am avut un singur dosar de spălare de bani (din cele multe zeci de astfel de dosare gestionate) în care procurorul să fi cerut sprijinul ONPCSB pentru a investiga o acuzație de spălare de bani.

 Ce modificări majore a adus Legea 129/2019 în privința actiunii de prevenție? Dar a regimului sancționator?

Acțiunile de prevenție sunt strict legate de obligațiile de raportare ale entităților raportoare. Astfel, Legea 129/2019 a modificat, în primul rand, plafonul minim pentru obligațiile a căror raportare este necesară în lipsa indicatorilor de suspiciune a fost scăzut de la 15.000 euro la 10.000 euro. Astfel, toate tranzacțiile (chiar dacă sunt divizate în mai multe tranșe, cu condiția ca între acestea să existe o legătură) de peste 10.000 euro vor fi raportate în mod automat către ONPCSB de către entitățile bancare. De altfel, o altă măsură preventivă importantă (care va ajuta și pe plan sancționator) este obligația cunoașterii beneficiarului real al societăților, pentru a se cunoaște care este persoana în favoarea căreia se efectuează anumite operațiuni.

Totodată, pentru a fi în ton cu tehnologiile care au devenit tot mai populare în ultima perioadă, au fost introduse măsuri de cunoaștere și obligații de raportare și în privința monedelor electronice.

Ce procent din companiile și instituțiile românești estimați că au în prezent un responsabil / ofițer de integritate și conformitate?

La nivelul multinaționalelor care își desfășoară activitatea în Romania, procentul cred că se aproprie de 100%. Din păcate, la nivelul companiilor cu capital românesc nu există încă o cultură a prevenției și conformității deși în ultimii ani s-au făcut pași importanți în acest sens, atât din punct de vedere al informării, cât și din punct de vedere al implementării. Pentru că această componentă de prevenție nu are un beneficiu material pe termen scurt, este de multe ori ignorată și considerată a nu fi o componentă prioritară a business-ului. În fapt, un sistem de conformitate și compliance bine pus la punct reprezintă o garanție esențială de creștere sustenabilă a business-ului, a oamenilor care contribuie la dezvoltarea lui și a evitării unor conjuncturi nefavorabile și care se pot solda cu dosare penale în unele cazuri. De multe ori, din necunoașterea și nerespectarea unor prevederi legale, prejudiciile materiale și emoționale ajung să fie considerabile și greu de gestionat.

 

Care sunt avantajele unui sistem eficient de compliance?

Avantajele sunt multiple și voi enumera doar câteva dintre ele: depistarea timpurie a eventualelor riscuri astfel încât acestea pot fi remediate înainte de o posibilă amplificare și atragere a răspunderii companiei și angajaților; protejarea reputației companiei; asigurarea creșterii încrederii investitorilor; reducerea instabilității tranzacțiilor; reducerea costurilor reprezentate de eventuale amenzi sau sancțiuni; crearea unui mediu pozitiv de muncă, de siguranță și apartenență, în cadrul societății;  semnalizarea încălcării normelor legale și a celor de conduită socială și remedierea acestora în timp util.

În SUA și în anumite state din Europa, organele judiciare iau în considerare existența și calitatea programului de compliance al unei companii în luarea hotărârilor cu privire la începerea urmăririi penale sau condamnarea unei companii. Astfel, existența unui program de compliance poate constitui o circumstanță atenuantă atât pentru companie cât și pentru administrator. Deși în România nu avem reglementate aceste aspecte, în practică, în cadrul dosarelor penale, ele pot face diferența și pot susține apărarea societății, dar mai ales a administratorului sau a altor persoane implicate.

Cum apreciați activitatea judecătorilor care soluționează dosare de drept penal al afacerilor? Cum evaluați logistica umană și tehnologică existentă în prezent de care beneficiază judecătorii?

În munca noastră ne bazăm foarte mult pe obiectivitatea și logica judecătorilor și este esențial ca aceștia să ia hotărârile în dosarele penale după o analiză a tuturor datelor, a acuzării dar și a apărării și să nu se lase influențați de prima impresie creată de rechizitoriul pe care îl primesc de la organele de urmărire penală, să aibă în vedere atât litera cât și spiritul legii. Penalul este diferit de celelalte arii de drept tocmai prin faptul că un judecător de penal are în mână și hotărăște asupra celui mai important aspect al vieții unui om: libertatea. Este o responsabilitate mare și care trebuie uneori asumată mai profund.

În ceea ce privește logistica tehnologică, cred că aceasta poate suporta îmbunătățiri și ultima perioadă ne-a demonstrat din plin acest lucru. În perioada stării de urgență și de alertă au fost probleme foarte mari în gestionarea ședințelor online și au fost instanțe care nu au putut asigura modul acesta de lucru ceea ce a dus la o îngreunare a desfășurării activității. În eficientizarea modalității de lucru la nivelul instanțelor ar trebui avute în vedere și drepturile și aspectele care țin și de apărători și de inculpați și nu doar cele care țin exclusiv de instanță și, totodată, să se asigure un echilibru pentru toți cei implicați în proces.

Interviu apărut în revista Lady Lawyer, ediția iunie 2020




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *