În ciuda condițiilor economice dificile, 59% dintre managerii de proiecte de investiții din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o creștere a valorii acestor proiecte în următoarele 12 luni. Optimismul privind cheltuielile de investiții domină toate industriile, în special cea energetică, minieră și de utilități, precum și sectorul de infrastructură de transport și logistică. Cu toate acestea, există și diferențe notabile în regiune. Respondenții din Rusia și Polonia, țări în care se derulează proiecte majore de infrastructură, sunt cei mai optimiști, în timp ce omologii lor din Republica Cehă sau din Ungaria, care încă se confruntă cu impactul crizei economice, au așteptări mai temperate.
Acestea sunt câteva dintre rezultatele primei ediții a raportului PwC Delivering capital projects in CEE/CIS (Realizarea proiectelor de investiții in CEE/CIS) prezentate de Dennis Nally, Președintele PricewaterhouseCoopers International Ltd., în cadrul Forumului Economic Internațional de la Saint Petersburg, din 21 iunie 2013.
“Proiectele de investiții – incluzând fabrici, proprietăți imobiliare și proiecte de infrastructură publică precum drumuri, căi ferate și centrale electrice – sunt principalii factori care susțin dezvoltarea economică, în special în piețe emergente cum sunt cele din Europa Centrală și de Est și din Comunitatea Statelor Independente”, a declarat Nally.
Finanțare dificilă
Dificultățile apărute pe piețele financiare din Zona Euro și introducerea unor reglementări mai stricte sub BASEL II au condus la o reducere a finanțării tradiționale (finanțare publică și privată) pentru proiectele de investiții și de infrastructură. Peste 61% dintre respondenți au resimțit impactul negativ al constrângerilor legate de finanțare, în timp ce 8% dintre aceștia și-au anulat complet proiectele. Acest fapt a dus la creșterea interesului pentru surse alternative de finanțare. Astfel, 9 din 10 responsabili de proiecte de investiții se așteaptă ca proiectele să le fie finanțate, cel puțin parțial, de sectorul privat. Chiar și în Rusia, unde piața pentru finanțare bancară rămâne lichidă, 72% dintre respondenți declară că finanțarea privată externă devine din ce în ce mai importantă.
„În ceea ce privește proiectele de investiții în infrastructură din România, necesitatea implicării finanțării private este fundamentală. În condițiile în care există o nevoie foarte mare de lucrări de infrastructură, este absolut necesar să se reușească atragerea capitalului privat”, a precizat Ruxandra Chiriță (foto), Senior Manager, Capital Projects & Infrastructure, PwC Romania și Moldova.
Managementul riscurilor și performanța financiară sunt două dintre cele mai des amintite provocări pentru proiectele de investiții. 78% dintre respondenți au avut întârzieri față de calendarul proiectelor din ultimele 12 luni și 52% au avut depășiri ale costurilor. Aceleași două aspecte au fost identificate și în raportul PwC Proiecte de investiții și infrastructură în Orientul Mijlociu, realizat la finalul anului 2012.
Date fiind aceste întârzieri, respondenții simt nevoia să își îmbunătățească sistemele de guvernanță și de management al riscului, utilizând, spre exemplu, o raportare periodică adecvată. Totodată, pentru a evita depășirea bugetului, o altă prioritate identificată este îmbunătățirea zonei de management financiar.
Studiile de fezabilitate reprezintă un alt instrument esențial care poate ajuta la identificarea potențialelor provocări și complexități ale proiectului înainte ca acestea să devină cu adevărat problematice. În timp ce 63% dintre respondenți derulează aceste studii la nivel intern, autorităților publice le lipsesc de cele mai multe ori resursele necesare pentru adaptarea la schimbările pieței, subliniindu-se astfel nevoia de consultanță profesională în acest domeniu.
O altă provocare o reprezintă factorul de reglementare. Respondenții menționează dificultăți în obținerea în timp util a permiselor necesare, precum și lipsa de claritate în strategia națională pentru infrastructură. Susținerea politică pentru mega-proiecte (cu o valoare mai mare de 1 miliarde USD) este de cele mai multe ori volatilă, ducând la noi provocări legate de finanțare.
Zone de oportunitate
Alături de proiecte derulate în țările de proveniență, respondenții au în vedere dezvoltarea proiectelor de infrastructură în Rusia, Turcia, Polonia și România, ceea ce indică faptul că potențialul pentru mega-proiecte derulate în aceste țări generează interes și optimism.
„În ceea ce privește România, autoritățile s-au angajat într-un proces accelerat de modificare a cadrului legislativ dedicat proiectelor majore de investiții pentru care se urmărește implicarea sectorului privat. Aceasta creează premisele unei mai bune structurări a proiectelor de PPP, ceea ce poate stimula interesul investitorilor”, a subliniat Ruxandra Chiriță, Senior Manager, Capital Projects & Infrastructure, PwC Romania și Moldova.
