Virgil Ovidiu TACU, expert în GRC, Industria de Asigurări
Orice schimbare de paradigmă vine la pachet nu numai cu o pereche ochelari nouă, dar și cu oboseală și spasme oculare, cu momente de vedere încețoșată sau, dimpotrivă, cu nevoia de a îți scoate cu totul ochelarii.
Grupaj realizat de Cristian Ducu (Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics / European Ethics & Compliance Association), în colaborare cu Oana Bănățeanu și Virgil Ovidiu Tacu.
Am inaugurat în numărul din decembrie 2017 o serie de articole care aduc în prim plan schimbările majore și tensiunile care apar odată cu acestea în domeniul Eticii & Conformității. Așa cum spuneam și cu acea ocazie, singura șansă reală de a pune bazele unui progres real la nivel profesional, dar și organizațional, este prin dezbatere, prin testarea ideilor noi, prin deconstruirea celor vechi, prin analize complexe și cercetări empirice privind evoluțiile respective. Nu putem aștepta, ca de fiecare dată, acest dialog să ne includă și pe noi în virtutea unei autorități pe care o reclamăm a priori. Profesioniștii înșiși trebuie să inițieze acest dialog, înainte ca eventuale reglementări să apară pe agenda publică sau pe cea a unor oficiali.
Spre deosebire de 2007, când se lansau primele cursuri din România, dacă nu chiar din Europa, pentru Ethics & Compliance Officers, acum există la nivel național o masă relativ generoasă de practicieni, câțiva specialiști cu ștate vechi și un bagaj profesional mai larg, dar și 5-6 experți. Mai mult, acum se organizează conferințe de specialitate — unele mai bune decât altele, ce-i drept –, workshop-uri, hub-uri, dar și întâlniri mai puțin formale, after-work. Cu alte cuvinte, premisele dialogului s-au schimbat semnificativ. Oarecum.
Ceea ce lipsește, nu doar comunității profesionale din România, este depășirea stării de „marginalitate”, dar și o profesionalizare reală și mult mai multe lecturi. Oamenii care lucrează în Conformitate, în Etică & Conformitate, în G-R-E-C-S (Governance, Risk, Ethics, Compliance, Sustainability) nu trebuie să fie noii birocrați, corporate bureaucrats. Deschiderea lor depinde în mod direct de ce și cât citesc aceștia, de cât studiază/învață în mod continuu, de cât depășesc condiția de simpli funcționari în mediul corporativ.
Totodată, trebuie reafirmat faptul că acest dialog reprezintă singura modalitate prin care comunitatea profesională poate să-și dezvolte acele valori și principii etici care să o ghideze în evoluția sa. Iar aceste principii sunt esențiale nu doar pentru a determina comportamente dezirabile la profesioniștii acelei comunități, ci și pentru a dezvolta anticorpii necesari pentru noi toți ca să rezistăm unor tendințe de a transforma foști condamnați în „guru” în materie de Etică & Conformitate, așa cum se întâmplă deja în SUA (a se vedea cazurile Richard Bistrong, Airan Rashmi, sau, în alt domeniu, Jordan Belfort — „Lupul de pe Wall-Street”).
Textele din aceste grupaje găzduite de Legal Magazin deschid exact acest dialog.
Succesul, într-o accepțiune pragmatică, este în genere determinat de know-how, capital și efort; dar sustenabilitatea, un deziderat mult mai mare al organizațiilor și al shareholderilor acestora, este asigurată de cel puțin încă o componentă fundamentală: conformitatea.
Asigurările reprezintă un domeniu complex prin însăși activitatea de cumpărare a riscului și a atributului de interes public, activitate guvernată de funcții precum Risk Management, Actuariat, Underwriting etc., la care se adaugă atât cadrul de reglementare specific, cât și cadrul legislativ general, volumul semnificativ de tranzacții și impactul semnificativ al acestuia, contextul economic, dar și factori comuni precum concurența sau evoluția tehnologică.
Solvency II, cadrul de reglementare specific companiilor de asigurare, este menit să asigure capacitatea companiilor de a își onora obligațiile, respectiv solvabilitatea acestora, prin activități bine definite de evaluare, control și prezentare.
Abordarea Solvency II este una structurală, împărțită pe 3 piloni: unul cantitativ cu privire la cerințele de capital și provizioanele tehnice; un altul calitativ, ce are în vedere guvernarea corporativă, principiile de control intern și risk management, ORSA; și un pilon ce se referă la cerințele de raportare și transparență.
Funcția de Conformitate reprezintă un element fundamental al sistemului de guvernare corporativă, nu pentru că sintagma este prezentă de 91 de ori în Directiva Solvency II, ci pentru că facilitează atingerea obiectivelor organizației de sustenabilitate și profitabilitate prin respectarea procedurilor interne, a cadrului legal și nu în ultimul rând a implementării celor mai bune practici în domeniu.
Deși poziția de Responsabil de Conformitate nu este reglementată încă, în contextul prezent, aceasta poate avea un rol foarte important, și poate crea valoare atât prin concentrarea sa pe conformitate, ce aduce echilibru într-un mediu guvernat de obiective de eficiență, cât mai ales prin poziția sa de stakeholder independent.
Mai mult decât atât, îndeplinirea obiectivelor unui program de conformitate eficace nu poate fi obținută decât printr-o conlucrare între Responsabilul de Conformitate și Comitetul de Conformitate, unde acesta din urmă este format din specialiști din diferite arii tehnice de activitate.
Ariile principale ce trebuie abordate de către Responsabilul de Conformitate sunt cele esențiale unei bune guvernări corporative, precum ariile responsabile de politicile și procedurile companiei, monitorizare și control intern, managementul riscului, raportare, comunicare interna și externă, juridic, resurse umane și cultură organizațională etc.
Cele mai mari provocări pe care le va întâmpina ofițerul de conformitate sunt legate de conștientizarea necesității unui astfel de rol în organizație, stabilirea unor protocoale de comunicare și colaborare cu ceilalți stakeholderi și bineînțeles independența și autoritatea de care va dispune.
Cum imaginea și încrederea sunt alte două elemente esențiale în domeniul asigurărilor, și pe principiul “Nihil sine Deo”, valorile și practicile etice sunt de asemenea factori determinanți ce contribuie la conformitate și sustenabilitate. Ca atare, ele trebuie să reprezinte un tărâm ferm pentru Responsabilul de Conformitate.
