Peste 260.000 de români au solicitat şi primit Cardul European de Asigurări de Sănătate, în 2016, iar în 2017, până la 31 iulie, 174.000 de carduri au fost eliberate, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea.
Potrivit acestuia, la nivelul Municipiului Bucureşti au fost solicitate şi eliberate 10.488 de carduri europene, până la sfârşitul lunii iulie 2017.
Burcea a mai spus că pentru anul 2016, suma decontată de CNAS pentru servicii în baza cardurilor europene a fost de 60.662.878 euro, iar pentru anul 2015 s-au decontat 35.733.817 euro.
Orice persoană asigurată în România poate solicita casei de asigurări în evidenţa căreia se află Cardul European de Sănătate. Cardul asigură accesul, în caz de nevoie, la serviciile medicale din sistemul public în statele membre UE, Spaţiul Economic European (SEE) sau Elveţia.
“Din luna martie a anului 2016 valabilitatea cardului este de un an. (…) Italia este ţara în care se foloseşte cel mai mult Cardul European, acolo probabil că voi scrie şi Comisiei Europene, pentru că decontarea din Italia comportă sume foarte mari. Cardul European de Sănătate are indicaţii precise – urgenţe şi boli cronice. De exemplu, cetăţenii care fac dializă sau anumite tratamente care trebuie continuate”, a spus Marian Burcea.
Marian Burcea, Preşedinte CNAS
Preşedintele CNAS a precizat că cei care deţin cardul nu trebuie să-şi mai facă asigurări de călătorie când pleacă în vacanţă într-una din ţările UE, subliniind că serviciile medicale decontate sunt numai pentru urgenţe.
“Înainte de a se deplasa într-o ţară membră a Uniunii Europene, recomandăm cetăţenilor să se documenteze în privinţa funcţionării sistemului de sănătate din statul în care doreşte să îşi petreacă vacanţa. Pot să acceseze site-ul www.ceass.ro sau website-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, www.cnas.ro. Acolo găsesc precizări. Sunt state care solicită o coplată la aceste servicii. În rest, sunt beneficiarii asigurării de sănătate la nivel social din ţara respectivă. Şi în cazul în care este nevoie de spitalizare, precum şi în orice alt care caz de urgenţă, Cardul European de Sănătate acoperă serviciile medicale. Nu acoperă serviciile programabile”, a explicat Burcea.
Totodată, el a arătat că, în cazul în care unitatea medicală solicită plata pe loc, rambursarea se face la tarifele din ţara respectivă.
”Cetăţenii trebuie să ne anunţe şi luăm legătura cu statul respectiv. Vom deconta banii la nivelul plăţii de acolo. Sunt situaţii, rare, în care spitalul cere plata pe loc. Au mai fost cazuri când au plătit, dar la urgenţe şi boli cronice, dacă cumva apar situaţii de acest gen, urgenţe, Casa de Asigurări rambursează la preţul ţării. Sunt excepţii. De obicei, toate ţările ţin cont de Cardul European de Sănătate”, a adăugat Marian Burcea.
Şeful CNAS a mai spus că aproape 500.000 de români au solicitat şi primit, în 2016 şi 2017, Cardul European de Sănătate.
”Numărul celor care au solicitat Cardul European de Sănătate nu este mic, pentru că cei care cerut cardul în 2016 beneficiază de el până în 2017. Cele 261.000 de carduri cerute în 2016 cu 171.000 din 2017 ajungem undeva la jumătate de milion de cetăţeni români. Cetăţenii trebuie să ştie că au dreptul la acest card european”, a mai arătat Burcea.
Cardul European de Sănătate se eliberează la cerere. Cei interesaţi trebuie să depună la sediul casei de asigurări în evidenţa căreia se află o solicitare în scris, o copie după cartea de identitate sau a certificatului de naştere – în cazul minorilor. În termen de 7 zile lucrătoare de la data înregistrării în sistem a cererii vor primi cardul acasă, precizează Agerpres.
“A mai fost situaţia când cetăţeanul a plecat fără cardul european. Se poate apela telefonic Casa de Asigurări şi se eliberează un certificat provizoriu de înlocuire a cardului european, în 24 de ore, care va permite să apelarea la serviciile medicale. Pentru a obţine Cardul European de Sănătate există o singură condiţie: cetăţenii să fie asiguraţi”, a precizat Marian Burcea.
Potrivit datelor oficiale, până la 31 iulie 2017 au fost cerute şi eliberate 3.075 de certificate provizorii de înlocuire a cardurilor, iar în 2016 s-au emis 13.767.
