Foto: http://www.mcdfs.com
Pentru sistemul bancar riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern, iar aplicarea legii privind clauzele abuzive a creat pericolul falimentului pentru șase bănci ce acționează pe piața românească, sunt două dintre concluziile seminarului organizat de Banca Națională a României (BNR), Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank, săptămâna trecută la Sinaia.
”Aplicarea legii nr. 193/2000 (cu modificările și completările ulterioare, n.ed.) privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori a creat pericolul falimentului a șase bănci, pericol care nu este îndepărtat nici acum”, a afirmat Șeful Direcției Supraveghere din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză, la seminarul EU-COFILE.
În opinia oficialului BNR ”Pentru sistemul bancar, în acest moment, riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern și începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacții pe piața românească. A fost Ordonanța 50 (…), a venit Legea 193 și, colac peste pupăză, apare acum darea în plată!”.
Legea dării în plată va ”omorî” creditarea
”Legea dării în plată nu este o lege bună în forma în care este redactată acum. Legea nu numai că îi favorizează pe debitori, dar va omorî și creditarea. Avansul va urca spre 40-45% lejer (față de 15-20% cât este în prezent, n. ed.), pentru că băncile vor trebui să-și acopere noile riscuri”, a mai declarat șeful Direcției Supraveghere din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză.
În opinia acestuia, proiectul de lege privind darea în plată îi va avantaja, în principal, pe cei cu credite ipotecare luate pentru speculații imobiliare.
”Vă spun cu certitudine că s-au cumpărat, de către persoane fizice terenuri, case de vacanță, terenuri agricole în scop speculativ. La momentul cumpărării s-a sperat că se va obține o sumă mai mare, dar căderea pieței a făcut să nu mai poată fi vândute. Întrucât prețul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul să plătească nu numai cu terenul, ci și cu alte bunuri pe care le deține. Legea privind darea în plată prevede transferul oricărui imobil, ori, legea, așa cum este redactată în momentul de față, vorbește de transmiterea către creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. Atât timp cât legea nu face diferența între tipurile de colaterale mi se pare că nu este bună. Ea nu este făcută să îi protejeze pe cei care au cu adevărat nevoie de protecție socială. Legea nu are nici măcar un singur criteriu care să scoată în față problema socială. Este exact ”subprime”-ul din SUA.”, spune Nicolae Cinteză.
Dacă legea intră în vigoare, atunci aceasta ar putea crea chiar un risc sistemic pentru sistemul bancar, crede Cinteză.
”S-a făcut o simulare de către Direcția de Stabilitate din BNR și din 16 scenarii, în 6 dintre ele, una dintre bănci intră în faliment. Acest risc poate sau nu să se manifeste. Pierderile pe care băncile le-ar putea suferi în urma aplicării legii, de 2 – 4 miliarde de lei, nu prezintă risc sistemic. Dar haideți să vedem! Dacă, de exemplu, pică una dintre băncile cu capital grecesc din cauza legii dării în plată, credeți că restul o vor duce bine? Cele patru bănci cu capital grecesc au pondere semnificativă în sistemul bancar. Dacă o bancă de tipul acela dă faliment, e risc sistemic”, a arătat directorul BNR.
În prezent, în Parlament se află în dezbatere un proiect de lege care ar putea scăpa de supra-îndatorare debitorii cu împrumuturi ipotecare. Legea privind darea în plată ar putea scuti de datorii pe românii care preferă să lase casa băncii, însă acest lucru va aduce pierderi băncilor, potrivit mediului bancar.
