Rezultatele studiului Ernst & Young, efectuat recent în 36 de țări, inclusiv în România, scot în evidență faptul că majoritatea respondenților din țara noastră contestă existența mitei și a corupției în apropierea afacerilor pe care le desfășoară. Astfel, 61% dintre respondenții din România sunt de părere că practicile de corupție sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale își supraevaluează rezultatele din situațiile financiare și doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor și subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt și respectarea bugetului.
Mai mult, dintre românii chestionați, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor își desfășoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câștiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmație a fost susținută și de cei 59% dintre respondenții români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenții pentru a câștiga sau menține o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supraviețuiască, nici măcar în situația unei recesiuni economice.
Rezultatele studiului scot în evidență faptul că majoritatea respondenților percep corupția ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în țările lor, dar când vine vorba despre existența acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepția lor se schimbă.
Kenan Burcin Atakan (foto), lider al Fraud Investigation & Dispute Services din cadrul Ernst & Young România, este de părere că “pentru a reduce riscurile de fraudă, mită și corupție, managementul trebuie să conștientizeze faptul că și compania pe care o conduce, și nu doar piața locală, este expusă la astfel de riscuri. Acceptarea faptului că aceste riscuri există reprezintă primul pas în crearea și implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei”.
În plus, sondajul arată că unul din patru respondenți din România consideră că respectarea îndeaproape a politicilor de combatere a corupției dăunează competitivității lor pe piața locală.
Românii sunt optimiști cu privire la piața locală
Conform studiului Ernst & Young, respondenții români sunt mai optimiști în ceea ce privește evoluția pieței locale. Astfel, 40% dintre ei se așteaptă la o îmbunătățire a condițiilor de piață pentru afacerea lor în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondenții din Europa de Est, respectiv media de 32% înregistrată pentru toate cele 36 de țări.
Studiul arată că un număr considerabil de companii din zonă resimt o presiune crescândă din partea investitorilor și a acționarilor pentru atingerea obiectivelor și pentru o îmbunătățire a performanțelor lor financiare. Multe companii se confruntă cu presiunea de a reduce costurile, care este reflectată la nivelul angajaților și managerilor prin reducerea remunerației lor. Astfel, 79% dintre respondenții din România au menționat că se așteaptă la înghețarea salariilor, reducerea bonusurilor sau chiar la reducerea salariilor și eliminarea completă a bonusurilor în ultimul an, în comparație cu 59% din totalul participanților la studiu.
Deși respondenții români susțin că au o viziune optimistă în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de piață, acest lucru este contrazis de așteptările lor. Ei se așteaptă ca obiectivele financiare să devină și mai greu de atins și la o presiune suplimentară asupra pachetului salarial, ceea ce sugerează că, de fapt, perspectiva lor este una pesimistă.
Kenan Burcin Atakan afirmă: “Angajații din România par să resimtă o presiune crescută pentru a obține performanță și conștientizează posibilitatea unor eventuale reduceri salariale. Această presiune internă ar trebui să fie susținută și gestionată printr-o solidă cultură internă de combatere a fraudei și de guvernanță a aspectelor legate de conformitate”.
Organizațiile nu știu ce se întâmplă în interior
Rezultatele sondajului sugerează că managementul sau acționarii nu pun suficiente întrebări cu privire la operațiunile desfășurate de companiile pe care le conduc. Astfel, 82% dintre respondenții din România au declarat că nu li s-au cerut informații detaliate cu privire la contractele încheiate cu terți furnizori sau clienți, și nici despre identitatea acestora. De asemenea, 85% dintre respondenții din România consideră că nu au fost cerute suficiente informații în legătură cu valoarea cheltuielilor de marketing, de dezvoltare a businessului și de protocol. Prin urmare, este rezonabil să se deducă faptul că relația companiei cu terți și corectitudinea performanței financiare raportate sunt supuse anumitor riscuri.
