Interviu cu Bogdan Palade, Avocat Titular, Cabinet Avocat Palade Bogdan
Procedura administrării probelor de avocați
trebuie aplicată mult mai des
Cum ați trecut prin criza generată de pandemia Covid-19? În ce mod ați fost afectați de greva magistraților de la începutul anului și apoi de închiderea instanțelor?
Gestionarea problemelor generate de această pandemie pot afirma că a fost una dintre cele mai mari încercări pe care le-am avut de la înființarea cabinetului. Neavând un precedent, a trebuit să găsesc soluții care să fie benefice atât pentru cabinet, cât și pentru colaboratorii mei.
Însă, și această perioadă a avut aspectele sale pozitive. În primul rând, am avut posibilitatea de a rezolva toate problemele urgente pe care le-au întâmpinat clienții cabinetului, cât și rezolvarea problemelor generate de această stare de urgență.
În ceea ce privește greva magistraților și închiderea instanțelor, pot afirma că am fost afectați prin scăderea numărului de dosare, situație generată de lipsa încrederii oamenilor în sistemul judecătoresc.
Cetățenii nu au mai vrut să apeleze la justiție, au ales să își amâne problemele juridice care nu se încadrau în categoria litigiilor urgente, și au ales să depună în instanță doar dosarele cu probleme urgente.
Poate printre cele mai mari impedimente pe care le-am întâlnit pe parcursul acestor luni au fost situațiile în care hotărârile judecătorești au fost redactate într-un interval mare de timp iar justițiabilii nu au înțeles motivul pentru care se „întârzie” comunicarea hotărârii judecătorești și a motivării.
Sunteți recunoscuți și apreciați pentru calitatea serviciilor. Cum este organizat Cabinetul Palade Bogdan? Care sunt ariile de expertiză forte?
Din echipa mea fac parte doi avocați colaboratori. Ca modalitate de lucru în cadrul cabinetului apreciez că abordăm una dintre cele mai sigure metode, anume prezentarea prin intermediul e-mailului sau chiar personal de către client a actelor și a înscrisurilor necesare soluționării problemei. După analizarea cu atenție și obiectivism a înscrisurilor prezentate de client, ne axăm asupra situației de fapt și a încadrării juridice. În funcție de aceste aspecte, ne focusăm spre analiza practicii instanței respective, apoi căutăm cauze similare cu situația juridică a clientului care au fost supuse soluționării la CEDO.
Printre ariile de expertiză forte se numără malpraxis-ul medical, dreptul muncii, dreptul familiei, dreptul penal, contestațiile la executare, dreptul bancar. În ceea ce privește domeniul malpraxis pot spune că în experiența acumulată în aproape 11 ani de avocatură am observat că există erori medicale atât în clinicile medicale private, din partea medicilor și a asistentelor medicale, cât și în unitățile spitalicești de stat, iar dorința oamenilor de a apela la instanțe, consider că este un răspuns bun al acestora, nelăsând astfel de situații delicate să „scape” nepedepsite.
În ultima perioadă, am remarcat că este în plină ascensiune numărul de cazuri care au ca obiect dreptul familiei, poate și din cauza crizei generate de pandemia cu COVID-19. Am realizat un studiu de caz la sfârșitul stării de urgență și am observat că numărul cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești, care au ca obiect desfacerea căsătoriei, a crescut cu 30-40% față de aceeași perioadă în anul 2019. Spre exemplu, în luna aprilie 2020 numărul cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor din București a ajuns la circa 70 de dosare.
De asemenea, în perioada stării de urgență am semnalat și o creștere semnificativă a numărului de cauze în dreptul muncii. Și înainte de decretarea stării de urgență, cetățenii înțelegeau să își apere drepturile și interesele în raport cu angajatorii, după ridicarea stării de urgență foarte multe societăți au considerat că nu au suficiente disponibilități bănești și au hotărât să încalce în mod abuziv drepturile angajaților. Recomand ca persoanele care sunt puse într-o situație abuzivă la locul de muncă să apeleze la un avocat specializat în dreptul muncii, care să le explice și să le comunice toate drepturile pe care acestea le au în raporturile cu angajatorii.
Când vine vorba de domeniul dreptului penal sunt foarte multe aspecte care trebuie să fie nuanțate. În primul rand, o confuzie des întâlnită în rândul cetățenilor, persoanele vătămate, victimele au și ele drepturi în cadrul procesului penal. Deși, de cele mai multe ori, atunci când sunt evidențiate aspecte din domeniul dreptului penal, tendința este ca persoanele să se axeze pe drepturile și obligațiile suspectului sau inculpatului, nu trebuie să „uităm” de drepturile victimelor infracțiunilor. Spre exemplu, în cadrul unui accident rutier din care au rezultat mai multe victime, acestea au posibilitatea să se constituie parte civilă în cadrul procesului penal și pot solicita repararea prejudiciului material dar și a prejudiciului moral.
Ce alte domenii / arii de expertiză intenționați să dezvoltați în următorii ani?
În viitorul apropiat intenționez să mă specializez pe următoarele arii de practică: domeniul farmaceutic și domeniul fiscal. Aceste două arii de practică îmi permit o dezvoltare și amplificare a cunoștințelor juridice și practice legate spre exemplu de dreptul concurenței sau structurarea a numeroase tipuri de tranzacții corporative și financiare.
Cum apreciați pregătirea judecătorilor care activează în instanțele din București și din țară, precum și volumul de încărcare a acestora cu dosare?
Ca tendință generală, judecătorii care își desfășoară activitatea profesională în București pronunță soluții care se încadrează în litera legii, în schimb, atunci când ne referim la activitatea profesională a judecătorilor din provincie, din experiența pe care o dețin, pot afirma că soluțiile pronunțate de aceștia sunt mai „apropiate” de realitățile cotidiene ale oamenilor, aplicând legea atât în litera, cât și în spiritul ei.
În ceea ce privește supraaglomerarea și volumul de încărcare al instanțelor judecătorești, pot afirma că există un volum mare de cauze, mai ales dacă ne focusăm atenția asupra instanțelor din București. De asemenea, trebuie subliniat faptul că sunt și judecătorii în provincie care nu se confruntă cu fenomenul supraaglomerării și a volumului mare de cauze.
Consider că acest fenomen poate fi diminuat prin mai multe procedee reglementate legislativ, cum ar fi procedura administrării probelor de avocați. Deși există reglementată în prezent această modalitate de administrare a probelor, în Codul de procedură civilă, ea nu este aplicată sau nu este aplicată într-o măsură în care să faciliteze rezolvarea mai multor probleme întâlnite.
Chiar dacă este încă prezent în cadrul instanțelor fenomenul supraaglomerării, am observat că soluțiile aplicate pentru prevenirea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 au „fundamentat” o schimbare care este de natură să reducă din problemele „administrative” întâlnite în instanțele din România.
Instanțele sunt foarte ocupate cu dosarele având ca obiect contenciosul administrativ și fiscal. Cum vedeți interesul șefilor de instituții publice în a avea angajați care stăpânesc bine legislația și procedurile, pentru a preveni litigiile?
Nu am văzut un interes în spațiul public în ceea ce privește această problemă. Nu am văzut discuții inițiate din partea șefilor de instituții publice în ceea ce privește necesitatea propunerii în Parlamentul României a unui proiect de lege care să rezolve aceste probleme.
Cu toate că aceștia nu au atribuții în sensul inițierii unor astfel de proiecte, consider că ei ar trebui să fie primii care semnalează aceste necesități, fiind cei care „se lovesc” în practică de redactările nefericite ale textului legal și de posibilitatea ca acesta să fie interpretat într-un sens sau în altul.
De asemenea, având în vedere faptul că șefii intituțiilor publice sunt persoanele direct interesate ca angajații să stăpânească legislația și procedurile pentru a preveni litigiile cu care instanțele sunt învestite, apreciez că dezbaterea în spațiul public a măsurilor și a soluțiilor pe care aceștia le propun ar fi de bun augur.
Cum percepeți atitudinea clienților dumneavoastră față de perioada mare de timp în care se soluționează dosarele de către instanțele judecătorești?
De fiecare dată, atunci când închei un contract de asistență juridică, le comunic și durata estimativă a procesului. De cele mai multe ori, având la bază experiența acumulată în cei 11 ani de avocatură, această estimare este corectă.
În momentul în care clientul apelează la un avocat, așteptările acestuia sunt ca problema juridică pe care o întâmpină să găsească o rezolvare într-un termen foarte scurt. Atunci când le comunic durata estimativă a soluționării dosarului, mulți clienți renunță la posibilitatea rezolvării problemei prin intermediul instanțelor de judecată, în timp ce restul clienților acceptă, de nevoie, condițiile sistemului judiciar românesc și termenele care se acordă în vederea soluționării litigiului.
În ultimii ani au existat foarte multe procese între clienți și bănci, din cauza contractelor abuzive. Cine trebuie să se ocupe de educația financiară a românilor, pentru ca aceștia să nu mai semneze astfel de contracte?
Într-adevăr au fost și sunt în continuare foarte multe litigii cu clauze abuzive, și, de asemenea, am observat că oamenii de cele mai multe ori sunt presați de necesitatea sumelor de bani pentru achiziționarea imobilelor sau pentru cumpărarea altor bunuri și nu dau o foarte mare importanță clauzelor contractuale, acceptând „buna-credință” a profesioniștilor.
Precizez că sunt specialiști în aceste domenii, avocați specializați pe legislația consumatorului, consultanți financiari care pot oferi consultanță juridică și financiară înainte ca oamenii să semneze contractele încheiate cu IFN-uri sau bănci.
În ceea ce privește profesioniștii, în speță banca sau IFN-ul, consider că ar trebui ori să susțină dezbateri având ca scop modificarea legislației în vigoare, ori să adopte anumite politici interne prin care să se prevadă interdicția de a încheia contractele de credit, indiferent de contractul de credit încheiat, ipotecar, nevoi personale etc., înainte ca viitorul debitor să facă dovada consultării unui specialist, ori avocat ori consultant financiar.
Trebuie să subliniez că această măsură nu este favorabilă doar consumatorului ci și instituțiilor bancare, prin această modalitate se poate preveni apariția atâtor contracte de credit neperformante.
Prin ce se caracterizează stilul dumneavoastră de leadership? Cum vă motivați și stimulați echipa?
Stilul meu de leardership se bazează, în primul rând, pe gândirea strategică, echilibrată, pentru că acest aspect îmi permite să analizez în mod obiectiv șansele de a avea cele mai bune rezultate, indiferent de situațiile pe care le întâmpinăm, atât eu, cât și echipa mea, în desfășurarea activității.
De asemenea, consider că cel mai important atribut al unui lider este generat de modalitățile în care își stimulează și motivează echipa cu care colaborează. Apreciez că implicarea persoanelor care fac parte din echipa mea în luarea deciziilor cu privire la problemele juridice pe care le întâmpină clienții cabinetului reprezintă un prim stimulent. În această modalitate, colegii mei își împărtășesc ideile și părerile juridice, având practic o dezbatere asupra aspectelor esențiale din cauza respectivă.
Astfel, colegii mei devin foarte motivați și satisfăcuți pe plan profesional, deoarece dobândesc sentimentul de control asupra propriei munci și pot observa mult mai ușor o evoluție a aptitudinilor lor.
Care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un tânăr avocat pentru a putea intra în echipa dumneavoastră?
Un avocat bun trebuie să se exprime clar în vorbire și în scris. La fel, un avocat trebuie să fie și un bun ascultător, indiferent dacă vorbim de interacțiunile cu clienții sau cu instanțele de judecată. În aceste condiții, calitățile pe care trebuie să le dețină un tânăr avocat pentru a colabora în cadrul echipei mele sunt următoarele: atenția la detalii, abilitatea de cercetare, lucrul în echipă, tenacitatea, abilități de comunicare, gândire analitică.
Cât de mult a schimbat tehnologia modul de lucru al avocaților și comunicarea acestora cu autoritățile și clienții?
În ultima perioadă, apreciez că în proporție de 70%-80% din activitatea avocatului se poate desfășura în mediul online, fie că vorbim de comunicările avute cu clienții, fie cele cu autoritățile statului.
În ceea ce privește comunicarea cu autoritățile statului, aceasta nu a fost foarte dezvoltată în mediul online, primind comunicările prin intermediul serviciilor poștale. Un aspect pozitiv pe care l-a avut starea de urgență în România generată de infecția cu COVID-19, a fost implementarea comunicării între autorități și avocați prin intermediul serviciilor din mediul online, tendință care este în ascensiune și urmează să fie mult mai utilizată.
Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului, anvergura clienților și poziționarea în piață?
Peste 5 ani îmi doresc ca experiența acumulată să o pot valorifica în interesul clienților mei. Ca dimensiune a business-ului, pot spune că îmi doresc o diversificare a specializărilor în care activez, printre care pot menționa specializarea în domeniul farmaceutic și în domeniul fiscalității.
Diversificarea ariilor de specializare și mărirea echipei cu avocați colaboratori bine pregătiți, cu siguranță vor genera o creștere semnificativă a clienților care întâmpină probleme juridice în aceste arii de practică.
În ceea ce privește poziționarea pe piață, îmi doresc să fiu în topul profesioniștilor dreptului.
În Baroul București activează acum (11.06.2020), 8.899 avocați definitivi, 1.161 avocați stagiari și 104 avocați străini, care lucrează în 586 de societăți de avocatură și 6.047 de cabinete individuale. Cum apreciați nivelul de competiție și cooperarea existente în rândul confraților din Capitală?
Unde există competiție consider că există atât profesionalism, cât și perfecționare. Nu mă feresc de competiție și nu mă intimidează numărul foarte mare de avocați care activează în prezent în cadrul Baroului București. Același număr mare de avocați care activau în cadrul Baroului București era și în perioada în care am susținut examenul de intrare în profesie, dar și pe parcursul desfășurării activității profesionale, astfel nu pot susține că acest aspect a reprezentant un impediment în exercitarea profesiei.
În ceea ce privește cooperarea existentă între colegii avocați, pe parcursul celor 11 ani de experiență am observat că există un dialog normal, atât în fața instanțelor judecătorești, cât și în afara acestora, dialog care are la bază în primul rând aflarea adevărului în litigiul supus soluționării și pronunțarea unei hotărâri corecte și bazate pe aspecte conforme cu realitatea.
Un alt aspect important din relația de cofraternitate este cel privitor la modalitățile de îmbunătățire a codurilor și a legislației naționale, prin dezbateri și împărtășirea problemelor întâmpinate în practică. În principal, aceste aspecte sunt discutate atât în cadrul organelor profesiei, cât și în cadrul grupurilor de avocați și în mass media.
Apreciez că aceste dezbateri și discuții sunt foarte utile și foarte bune, dar implicarea avocaților pentru rezolvarea acestora nu este una foarte mare, fiind unul dintre aspectele negative din cadrul relațiilor de confrăție.
Sunt foarte mulți avocați capabili, care ar putea intra în politică să reformeze instituțiile statului, însă au o serie de reticențe. Cum vedeți dumneavoastră lucrurile?
Este adevărat că sunt foarte mulți avocați capabili și care nu își expun punctul de vedere sau opiniile cu privire la problemele existente în sistemul judiciar românesc. Reticența sau neimplicarea acestora este cauzată, în principal, de „cercurile închise” ale partidelor politice existente, unde hotărârile privitoare la modificările legislative sau la măsurile care trebuie să fie adoptate pentru a rezolva problemele existente, se iau de un număr restrâns de persoane. Există situații nenumărate în care, din punct de vedere tehnic legislativ, ar trebui să se ia o anumită decizie, însă, din raționamente politice, se adoptă o altă decizie.
Ce pasiuni aveți în afara profesiei? Cum vă relaxați după o săptămână intensă de lucru?
Prima pasiune pe care o am încă din copilărie este lectura. Ultimul roman pe care l-am citit este „Suflete Moarte” de Nikolai Vasilievici Gogol.
O altă pasiune pe care o am este studierea psihologiei. Lectura în acest domeniu mă ajută să mă dezvolt atât în viața personală, cât și în experiența profesională. Astfel, calitățile pe care le dobândesc prin studierea psihologiei le aplic în rezolvarea dosarelor, influențând modalitatea de percepere a informațiilor, cât și în cadrul negocierilor.
Un aspect important pe care l-am observat pe parcusul celor 11 ani de experiență este că un avocat nu se poate baza doar pe cunoștințe teoretice acumulate în timpul facultății, ci acesta trebuie să aibă cunoștințe și din alte domenii, cum ar fi: tehnica auto atunci când sunt implicate autoturisme sau autovehicule; medicale atunci când are o cauză de malpraxis etc. Astfel, pasiunile mele sunt orientate spre cunoaștere, atât în domeniul juridic, cât și în alte domenii conexe.
Nu în ultimul rând, timpul petrecut alături de membrii familiei este modalitatea prin care mă „deconectez” de activitățile zilnice din cadrul profesiei și, totodată, îmi dau puterea de a începe o nouă saptămână cu „bateriile încărcate”.
Interviu apărut în Legal Magazin, ediția 30
