Search
Marti 14 Iulie 2020
  • :
  • :

Interviu cu Daniela Rădac-Rațiu, Avocat Partner, Cabinet Individual Rădac-Rațiu Daniela: Oradea pur și simplu a înflorit

Interviu cu Daniela Rădac-Rațiu, Avocat Partner, Cabinet Individual Rădac-Rațiu Daniela

Oradea pur și simplu a înflorit

 

Aveți o experiență de 22 de ani, specializându-vă în Drept Civil și Procedură Civilă, Drept Penal, Dreptul Muncii, Contencios Administrativ și Fiscal, Dreptul Familiei, Dreptul Comercial, etc. Cât de importantă este încrederea, credibilitatea și notorietatea profesională pe care o transmite avocatul clienților săi?

Aşa este, această experiență  de 22 de ani, în această frumoasă profesie, avocatura, m-au făcut să înțeleg că unele aspecte se întrepătrund cu meseria noastră, și fără acestea, profesia de avocat nu poate exista.

Dacă este să vorbim despre încredere, bineînțeles de încrederea pe care ți-o acordă clientul, acest CEC în alb din punct de vedere profesional, putem spune că aceasta ține de esența profesiei de avocat.

Însă încrederea deplină a clientului se dobândește foarte greu, de cele mai multe ori ea are la bază notorietatea și credibilitatea profesională deținută de către avocat și  ulterior aceasta se dezvoltă, evoluează într-o încredere deplină a clientului, odată ce acesta observă felul în care îl consultăm, stabilim strategia pe fiecare dosar în parte și felul în care ne pregătim și pledăm în fața magistratului pentru a-i proteja interesele.

După cum spunea marele Nicolae Iorga – „Încrederea nu se pierde decât odată”, de aceea spuneam că încrederea se dobândește greu dar se pierde destul de ușor, iar odată pierdută, relația dintre avocat și client nu mai poate exista, indiferent de notorietatea profesională deținută. Sunt de părere că încrederea reprezintă esența, fundamentul, ține de substanța profesiei de avocat.

Încrederea clientului cât și credibilitatea avocatului au și un substrat de natură legală, după cum bine cunoașteți, avocatul este ținut de secretul profesional, care din punctul meu de vedere este cea mai sacră dintre obligațiile profesionale ale avocatului, dar și în această ipoteză existența secretului profesional este doar un catalizator pentru relația avocat-client, care se desăvârșește prin muncă, multă muncă și studiu individual particularizat pe fiecare problemă litigioasă în parte.

Cum au evoluat cerințele clienților și complexitatea dosarelor la care ați lucrat, în ultimii ani?

Fiecare problemă juridică are circumstanțele ei speciale care o fac să fie unică și care presupun un oarecare studiu individual și aprofundat a normelor juridice incidente.

Este adevărat că în prezent am observat o tendință de standardizare la nivelul instanțelor de judecată, în sensul că în multe dintre hotărârile judecătorești pronunțate întâlnim aceleași argumente de natură juridică, însă aceasta nu diminuează cu nimic gradul de complexitate al fiecărui litigiu în parte.

Am observat faptul că din ce în ce mai mult clienții caută avocatul care este specializat pe domeniul juridic care a generat problema cu care se confruntă, specializarea fiind o garanție a profesionalismului.

Dar în același timp, clientul dorește o soluționare rapidă și eficientă a problemei juridice deținute, chiar dacă aceasta este de o complexitate ridicată, fiind interesat de costul nu doar financiar ci și de costul în timp al litigiului.

Se poate spune ca și o concluzie faptul că litigiile clienților prezintă în ultima perioadă o complexitate ridicată, dar aceasta este dată de complexitatea relațiilor sociale, întrucât fiecare dintre clienți este interesat de celeritate și eficiență, atât a costului pecuniar cât și a costului temporal al litigiului.

 

Oradea este un model de dezvoltare economică pentru celelalte orașe mari ale țării. Cum a influențat creșterea economică a regiunii piața de avocatură din Bihor?

În ultima perioadă, datorită unei munci extrem de asidue purtate de către administrația locală, care vizează eficientizarea folosirii banului public, Oradea pur și simplu a înflorit. Aș putea menționa câteva realizări – înființarea a numeroase parcuri industriale (incubatoare de afaceri), dezvoltarea și finalizarea unor proiecte de infrastructură chiar înainte de termenele de predare, igienizarea și promovarea turistică a orașului, contruirea centurii orașului, înființarea de mari centre comerciale, promenade deosebit de ingenioase de-a lungul Crișului Repede, modernizarea podurilor și nu în ultimul rând restaurarea integrală a arhitecturii centrului vechi. Oradea este un oraș modern, dinamic, plin de vitalitate, foarte atractiv pentru antreprenori și marile companii multinaționale. DA, așa este, mă mândresc că sunt orădeancă, că m-am născut și trăiesc în această urbe minunată.

Această dezvoltare a avut un efect benefic asupra profesiei de avocat, întrucât a determinat creșterea nivelului de relaționare socială a justițiabililor, fapt care a generat sporirea problemelor cu tentă juridică și de cele mai multe ori creșterea valorii materiale a acestora, clientul fiind dispus să achite onorarii consistente pentru a beneficia de un avocat bine pregătit.

Ce obiective aveți pentru anul 2020? Ce arii de expertiză intenționați să dezvoltați în perioada următoare?

Pentru fiecare dintre colegii mei, o problemă destul de importantă este să menții un echilibru stabil și sănătos între ceea ce înseamnă pasiunea profesională și viața de familie, poate că acesta ar fi un obiectiv destul de important pentru toți colegii mei pentru anul 2020.

Dacă este să vorbim despre arii profesionale care să fie dezvoltate, în perioada care urmează sunt de părere că vor fi tot mai multe litigii care țin de felul în care autoritățile locale, regionale și centrale vor încerca să limiteze drepturile cetățenilor și de aici o avalanșă de litigii care țin de contenciosul administrativ și fiscal.

Cum apreciați activitatea instanțelor după adoptarea Noului Cod Penal și a Noului Cod de Procedură Penală?

 După adoptarea celor două acte normative, extrem de necesare din perspectiva modernizării sistemului juridic, activitatea instanțelor de judecată a devenit mult mai eficientă, durata litigiilor penale a scăzut considerabil, ceea ce înseamnă că și cetățeanul cu timpul va dobândi încredere în eficiența sistemului judiciar.

S-a dorit și spun eu că s-a și reușit ca drepturile persoanelor inculpate să fie respectate de către organele care sunt implicate în procesul penal, însă în același timp au fost oferite garanții suplimentare și față de persoanele care sunt victime ale infracțiunilor.

 

Cum percepeți pregătirea judecătorilor și volumul de încărcare a acestora cu dosare?

Din nefericire, la nivelul instanțelor de judecată din circumscripția Curții de Apel Oradea se poate observa faptul că judecătorii sunt extrem de încărcați în ceea ce privește nivelul de muncă, existând o reală nevoie de personal în sistem, aceasta diminuând mult atenția pe care un judecător o acordă fiecărui dosar în parte, fapt care poate genera soluții inechitabile.

Cu toate acestea am observat că în ultima perioadă judecătorii sunt tot mai preocupați de aspectele care țin de pregătirea profesională, unificarea practicii și oferirea unui act de justiție cât mai eficient pentru justițiabili, fapt care determină, și am avut o serie de surprize extrem de plăcute, ca și magistrații tineri să prezinte maturitatea necesară pentru a soluționa cauze complexe.

Cum vedeți evoluția pieței litigiilor în următorii ani?

În ceea ce privește piața litigiilor, în anii care urmează, sunt de părere că va rămâne constantă, nu vor exista fluctuații majore, cel puțin la nivelul Curții de Apel Oradea. Această afirmație o bazez pe faptul că la nivelul localității se investește major în proiecte de infrastructură care vor genera plus-valoare economică la nivel local și regional.

Nu trebuie decât să observăm faptul că, în perioada care urmează Oradea va fi conectată prin intermediul unei autostrăzi de restul Europei și de asemenea în momentul de față procedurile pentru ca Oradea să devină un hub în materia transportului feroviar sunt destul de avansate.

 Cum apreciați nivelul de conștientizare/gradul de cunoaștere a managerilor români în privința regulilor și standardelor de compliance (conformarea cu normele legale)?

 Trebuie precizat faptul că acesta a evoluat de-a lungul timpului. Obiceiul total inadecvat, însă înrădăcinat la noi, conform căruia românul este bun la toate, a fost perfect aplicabil și în această materie, însă cu timpul și managerii români au învățat că există beneficii nenumărate în externalizarea diverselor servicii, printre care și a celor juridice.

În prezent, am remarcat faptul că tot mai mulți manageri români, care au observat beneficiile externalizării serviciilor juridice, au intrat într-o normalitate firească, necesară și sănătoasă, apelând la un specialist în rezolvarea diverselor problemele juridice, indiferent de gradul de complexitate, vorbim de la simpla analiză a unor contracte și terminând cu minimalizarea riscurilor în cazul unor litigii complexe.

 Foarte mulți specialiști consideră că va urma o criză economică majoră. Împărtășiți această opinie? Cât de pregătite sunt companiile românești să facă față?

Sinceră să fiu, scenariile acestea nihiliste chiar dacă ar fi să le îmbrățișez, vorbim despre posibila declanșare a unei noi crize economice majore, la nivel regional ori mondial, uitându-ne în trecut, putem observa faptul că au fost perioade extrem de prolifice pentru avocați.În aceste perioade, nivelul de conștientizare a justițiabilului pentru necesitatea opiniei unui specialist în materia soluționării problemelor de natură juridică a devenit unul ridicat. Tot în aceste perioade de crize economice majore societățile comerciale și-au adus aminte de faptul că trebuie să acorde o atenție deosebită în ceea ce privește recuperarea creanțelor restante și aplicarea unor proceduri de prevenție juridică.

Cum apreciați organizarea și influența confederațiilor patronale din țara noastră, comparativ cu organizarea sindicatelor?

Destul de limitată, atât la nivel local, regional cât și național, poate și pentru că prin raportare la organizațiile sindicale sfera de influență a patronatelor este una limitată, iar gradul de coeziune este unul extrem de redus.

Observăm de fiecare dată, la negocierile care se poartă în momentul realizării unor reforme legislative în materia dreptului muncii, principalii actori participanți sunt organizațiile sindicale și prea puțin apar în fața reflectoarelor și confederațiile patronale.

Nu contestăm faptul că drepturile salariaților sunt de o importanță deosebită în toate economiile de piață, însă cred că la fel de importante sunt și posibilitățile angajatorilor de a susține reformele legislative în materia dreptului muncii.

O abordare constructivă a oricărei reforme trebuie să plece de la analiza ambelor puncte de vedere, atât a salariaților, care sunt reprezentați de organizațiile sindicale cât și a angajatorilor care sunt reprezentați de confederațiile patronale.

 Companiile românești sunt sub presiunea instituțiilor – ANAF, Consiliul Concurenței, Garda de Mediu, Inspecția Muncii, etc. Când vor înțelege funcționarii publici că ei trebuie să stimuleze mediul de afaceri, și nu să-l timoreze?

 De prea multă vreme, noi, specialiștii încercăm să schimbăm această mentalitate a funcționarilor care fac parte din cadrul instituțiilor publice de a pune presiune pe companiile care derulează activități economice legale, însă din păcate observăm că nu avem sorți de izbândă.

Nu cred că în perioada apropiată această mentalitate se va schimba, însă am constatat faptul că se fac pași spre o modificare, după cum bine cunoaștem, la nivel legislativ a fost adoptată Legea Prevenției. Vedem că se dorește o schimbare, însă nu este suficient să avem o lege a prevenției dacă funcționarul care realizează inspecția este axat pe ideea de a aplica sancțiuni, ori de câte ori efectuează un control.

Criza socială și economică provocată de pandemia COVID-19 ne-a prins total nepregătiți. Cum apreciați reacția instituțiilor de stat și măsurile anunțate pentru sprijinirea mediului de afaceri? Ce ar trebui să facă Executivul pentru a sprijini eficient companiile românești?

 În primul rând aș dori să transmit sincere condoleanțe familiilor care au pierdut pe cineva drag în această perioadă, datorită acestui nociv virus.

În al doilea rând, nu aș spune că am fost luat total nepregătiți, am fost plăcut surprinsp de viteza de reacție a autorităților la nivel local, regional și chiar național în ceea ce privește implementarea măsurilor pentru combaterea răspândirii acestui virus.

De asemenea observăm că țări care la nivel mondial sunt văzute cu mult mai bine decât România au eșuat în limitarea răspândirii virusului COVID-19, și aceasta pentru că nu au fost luate măsurile necesare la momentul potrivit (și aici nu am cum să nu aplaud din nou măsurile locale).

Au fost formulate o serie de critici față de autorități pentru că au închis școlile, pentru că au plasat în carantină instituționalizată toate persoanele care au intrat pe teritoriul țării, că au majorat limitele sancțiunilor contravenționale și pentru că au aplicat numeroase amenzi, însa aceste măsuri au dus la numărul relativ redus de decese și la un număr redus de îmbolnăviri. Nici nu doresc să îmi imaginez cum ar fi fost azi societatea românească dacă am fi avut numărul de îmbolnăviri pe care l-a avut din păcate Italia.

Am observat o deschidere a Guvernului pentru problemele cu care companiile românești s-au confruntat în acest timp și pentru acele probleme care în mod indirect se vor naște din această perioadă de lockdown național și mondial.

Multe dintre măsurile adoptate au fost unele extrem de benefice, cum ar fi amânarea de la plată a chiriilor, impozitelor și a ratelor bancare. Cred că la nivelul administrației ar trebuie accelerată procedura de informatizare a serviciilor publice, care ar duce la limitarea contactului dintre justițiabil și funcționarul public, fapt care de altfel ar duce în mod direct la eliminarea birocrației (o procedură informatică presupune pași clari și lipsiți de echivoc).

Pași în acest sens au fost făcuți, dacă este să ne aducem aminte Guvernul a scos hârtia din procedurile care vizează obținerea de fonduri europene, dar această procedură trebuie generalizată.

Cum ați reușit să vă adaptați noilor condiții de lucru determinate de distanțarea socială? Înce mod au fost / sunt afectați clienții dumneavoastră de această pandemie?

Distanțarea socială și meseria de avocat nu se prea înțeleg. Esența meseriei de avocat ține ca acesta să fie permanent în contact cu clientul. Încrederea în avocat, despre care vorbeam la începutul interviului, se dobândește și prin contactul social necesar și obligatoriu între client și avocat.

Însa am fost nevoiți să ne reinventăm, multe dintre întâlnirile care până nu demult se derulau la birou, acum s-au mutat în mediul on-line și am putut constata faptul că nu doar marile companii au acceptat acest fel de interacționare, ci și justițiabilul de rând, fapt care a generat mai mult timp pentru abordarea științifică a problemelor juridice aferente fiecărui client din portofoliu.

Toată lumea, indiferent că vorbim despre societățile comerciale, fie că vorbim despre justițiabilii de rând au fost afectați de această pandemie, în primul rând a scăzut nivelul salarizării, iar în al doilea rând toate problemele juridice au trecut în plan secundar, pentru moment. Însă din nefericire problemele de natură juridică nu sunt unele peste care se poate trece, iar amânarea lor nu duce niciodată la rezolvarea acestora.

Acest aspect a fost conștientizat de către justițiabili și aceștia au început, odată cu ridicarea restricțiilor de deplasare să caute opinia unui specialist.

Cum ați primit implicarea unor companii și a societății civile în procesul de susținere a sistemului sanitar (donațiile în bani și echipamente)?

Cred că la această întrebare pot să răspund printr-o singură afirmație. Mi-a oferit SPERANȚA, m-a făcut să cred că indiferent de răul care se va abate asupra societății umane, unitatea și credința în bine ne vor face să trecem peste el.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *