Autor: Irina Albușel, Managing Partner, Albușel Law Office
În prezent, utilizarea aplicațiilor reprezintă mai mult de 90% din timpul petrecut de utilizator în mediul on-line disponibil prin telefoanele de tip smartphones.
Dezvoltarea și utilizarea acestora a devenit o necesitate în toate industriile de activitate, fie ca o modalitate mai eficientă de promovare și dezvoltare a unui business existent, fie ca generator de business distinct, de exemplu ca platformă de intermediere de servicii.
Identificarea elementelor aplicației susceptibile de protecție juridică din perspectiva drepturilor de proprietate intelectuală
Etapa 1 – Elaborarea conceptului
Înca din etapa conceperii obiectului și funcționalității viitoarei aplicații, este necesar să avem în vedere următoarele aspecte:
Cum putem proteja ideea/conceptul?
Ideea în sine nu este protejabilă, fiind exclusă în mod explicit de la protecția juridică, atât prin Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nr. 8/1996, cât și prin alte acte normative.
Prin urmare, garanția protecției față de terți în ceea ce privește originea conceptului o putem obține prin modalități alternative, cum ar fi: încheierea de acorduri de confidențialitate cu partenerii comerciali cu care dorim dezvoltarea și/sau exploatarea aplicației; utilizarea unor servicii distincte ale autorităților publice, cum ar fi serviciul pus la dispoziție de către OSIM – Plicul cu idei, prin intermediul căruia putem depune la înregistrare descrierea conceptului, pe baze de confidențialitate și având garanția unei probe în privința paternității ideii și a datei de creare a operei.
Cum promovăm eficient și cu riscuri cât mai reduse din punct de vedere juridic aplicația?
Elemente precum denumirea, logo-ul, culorile pot fi înregistrate ca marcă, dacă sunt îndeplinite condițiile legale privind originalitatea și disponibilitatea. Să nu uităm că în materia mărcilor se aplică principiul „primul venit, primul servit”, prin urmare divulgarea brand-ului înainte de depunerea unei cereri de înregistrare ca marcă la OSIM sau, în cazul mărcilor europene sau internaționale, la EUIPO, respectiv WIPO, prezintă un risc semnificativ, mai precis acela ca un terț să solicite la înregistrare o marcă identică sau similară cu brandul avut în vedere pentru aplicație, situație în care terțul ar indisponibiliza denumirea respectivă.
De asemenea, pagina web, care în majoritatea cazurilor este creată în asociere cu dezvoltarea unei aplicații, necesită un nume de domeniu înregistrat în prealabil, pe care îl recomandăm similar sau identic cu elementul verbal al mărcii sub care va fi promovată aplicația. Nici numele comercial, în cazul înființării unui SPV pentru exploatarea comercială a aplicației, nu trebuie neglijat.
Prin urmare, pentru asigurarea unei coerențe a protecției juridice a tuturor acestor elemente, recomandăm verificarea disponibilității brand-ului, numelui comercial și numelui de domeniu și depunerea la înregistrare sau rezervare a acestora înainte de efectuarea oricăror acțiuni de promovare.
Etapa 2 – Dezvoltarea programului pentru calculator care stă la baza aplicației
Spre deosebire de elementele aplicației mai sus prezentate și a căror protecție juridică o putem obține prin înregistrarea la autoritățile competente, componenta principală din punct de vedere tehnic, respectiv software-ul aplicației, se bucură de o protecția juridică prin drepturi de autor direct prin temeiul legii, fără necesitatea parcurgerii unei formalități de depunere la înregistrare.
Cui revin însă drepturile de autor asupra programului pentru calculator? Este necesar să distingem între modalitățile de creare a acestuia, respectiv între contractarea serviciilor unui terț sau dezvoltarea programului cu ajutorul propriilor angajați.
Contract de comandă – la ce trebuie să fim atenți din punct de vedere al transferului dreptului de autor de la dezvoltator la beneficiar?
Conform art. 46 din Legea 8/1996, în cazul contractului de comandă pentru opere viitoare, în lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale aparțin autorului. Prin urmare, pentru a se naște un drept de autor în patrimoniul beneficiarului comenzii, este necesară o clauză contractuală expresă în acest sens.
Având în vedere însă: (i) necesitatea includerii în contractul de comandă atât a termenului de predare, cât și a termenului de acceptare a operei, (ii) dreptul beneficiarului lucrării de a denunța contractul dacă opera nu îndeplinește condițiile stabilite, precum și (iii) prevederile Legii 8/1996 care impun reguli restrictive referitoare la transferul (cesiunea) drepturilor de autor asupra unei opere, recomandăm ca, ulterior creării operei (în cazul discutat, a programului pentru calculator), contractul de comandă să fie suplimentat cu o anexă sau contract distinct care să conțină o clauză de cesiune explicită a operei create, cu precizarea tuturor detaliilor acesteia.
Contract de muncă – necesitatea verificării clauzelor specifice privind drepturile de proprietate intelectuală
Pentru operele create în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu precizate în contractul individual de muncă, drepturile patrimoniale aparțin autorului operei create, daca nu există o prevedere contractuală contrară.
Prin excepție de la regula de mai sus, în cazul programelor pentru calculator, potrivit art. 74 din Legea 8/1996, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai mulți angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori după instrucțiunile celui care angajează, aparțin acestuia din urmă.
Prin urmare, drepturile asupra programelor de calculator create în exercitarea atribuțiilor de serviciu de către angajat revin angajatorului, fară a mai fi neapărat necesară o prevedere contractuală în acest sens.
Pentru evitarea însă a oricăror riscuri, recomandăm verificarea temeinică a prevederilor din fișa postului, precum și documentarea în scris a instrucțiunilor de serviciu în baza cărora salariatul va îndeplini sarcinile trasate de către angajator pentru crearea programului de calculator.
Exploatarea comercială a aplicației
Obligația de înregistrare a programului de calculator
În temeiul art. 17 din Ordonanţa nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, producătorii, distribuitorii, importatorii de programe de calculator au obligația înscrierii atât a programelor pentru calculator, cât și a drepturilor deținute asupra acestora (proprietate, drept de utilizare etc.) în Registrul național al programelor pentru calculator, administrat de ORDA. Nerespectarea acestei obligații înainte de comercializarea, sub orice formă, a programelor, se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.
Termenii și condițiile privind utilizarea aplicației
În raport cu utilizatorii aplicației, termenii și condițiile, precum și politica de confidențialitate reprezintă contractul care se formează între părți și ar trebui să reglementeze în detaliu aspecte precum: consimțământul de utilizare, drepturile de proprietate intelectuală și confidențialitatea, modalitatea și consimțământul explicit de prelucrare a datelor cu caracter personal în limita și exclusiv pentru scopul utilizării aplicației, situațiile de limitare a răspunderii prestatorului, precum și orice alte aspecte specifice serviciului oferit prin intermediul aplicației în funcție de obiectul acesteia și de eventuala implicare a unor terți în furnizarea de servicii conexe prin intermediul aceleiași aplicații.
